Banalul alcool sanitar, care zăcea pe rafturile magazinelor cu doar 2-3 săptămâni în urmă, astăzi este unul dintre produsele aflate la cea mai mare căutare odată cu declanşarea pandemiei COVID-19.
Acest dezinfectant general pentru uz extern este un produs accizabil asimilat alcoolului etilic, atent supravegheat. Prin urmare, pentru producţia şi importul acestuia, sunt câteva cerinţe importante care trebuie respectate.
Ce trebuie să cunoască operatorii economici care doresc să înceapă producţia de alcool sanitar în România?
„Producţia alcoolului sanitar se realizează numai de către un antrepozitar autorizat pentru producţia de alcool etilic şi numai în interiorul unui antrepozit fiscal de producţie în care a fost produs şi a fost denaturat alcoolul etilic, materia primă de bază utilizată în procesul de fabricaţie”, explică Daniela Neagoe, Senior Manager în cadrul EY România.
Denaturarea alcoolului etilic se face prin adăugarea a cel puţin două substanţe denaturante, cel mai des utilizate pentru producţia de alcool sanitar fiind albastru de metilen (nr. CAS 61-73-4; C.I. 52015) – 0,35 grame (chimic pur) pe hectolitru de alcool pur şi terţ butanol (nr. CAS 75-65-0) – 80 grame (chimic pur) pe hectolitru de alcool pur.
Potrivit reprezentantului EY România, comercializarea în vrac (în recipiente de peste 3 litri) a acestui produs pe piaţa locală este posibilă doar către persoane ce deţin o autorizaţie de Utilizator Final sau în baza unei declaraţii pe proprie răspundere (Anexa 22 din Codul Fiscal), însă cu plata accizelor aferente în acest ultim caz (şi restituirea lor în baza unei cereri ulterioare însoţită de un set de documente).
Un ultim pas important, înainte de începerea producţiei, ar fi notificarea autorităţii vamale despre intenţia de a produce alcoolul sanitar urmată de revizuirea corespunzătoare a autorizaţiei de antrepozit fiscal.
Importul de alcool sanitar din spaţiul non-UE sau achiziţia intracomunitară
„Atât importul, cât şi achiziţia intracomunitară de alcool sanitar (ambalat în recipiente de până la 3 litri) sunt permise, operatorii economici putând opta pentru plata accizelor aferente sau mişcarea acestui produs în regim suspensiv de accize, urmat de aplicarea scutirilor prevăzute de legislaţie. Pentru a putea mişca şi depozita în regim suspensiv produsul (atât provenind din import, cât şi din achiziţii intracomunitare) operatorii economici trebuie să deţină anumite autorizaţii (de ex. de expeditor înregistrat, de antrepozit fiscal sau de destinatar înregistrat)”, arată Daniela Neagoe.
Cu toate acestea, în această perioadă, mai multe state (fie din cadrul UE, fie non-UE) şi-au restricţionat exporturile de echipamente medicale şi produse biocide (dezinfectanţi).
„Pentru a acoperi cererea acestui produs pe piaţa din România, la acest moment, producţia internă rămâne una dintre cele mai bune alternative”, conchide reprezentantul EY România.
CITEŞTE ŞI:
Jeep Wrangler EV va accelera până la 100 km/h în 6 secunde
Iată modelele documentelor necesare pentru şomajul tehnic
Câştigători în criză. Industria farmaceutică va înregistra afaceri record în 2020
Comentați?