Vehicule cu „Alcool Stop” pentru şoferii cu alcoolemie

Un proiect de lege prevede ca şoferilor surprinşi la volan sub influenţa băuturilor alcoolice şi care nu au săvârşit infracţiuni să li se permită ca, în locul suspendării permisului, să poată conduce numai vehicule dotate cu dispozitive "Alcool Stop".



O nouă iniţiativă legislativă destinată modificării OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cunoscută şi sub denumirea de Codul Rutier, a fost depusă la Senat, fiind susţinută de 28 de parlamentari. În principiu, proiectul este destinat îmbunătăţirii legislaţiei pentru creşterea siguranţei rutiere şi reducerii numărului de accidente provocate din cauza consumului la volan. Astfel, agentul constatator poate opta, alternativ, pentru aplicarea sancţiunii complementare a restricţionării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 180 de zile în locul sancţiunii complementare de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile. Astfel, dacă şoferul găsit la volan sub influenţa băuturilor alcoolice nu a săvârşit vreo infracţiune, în timpul perioadei de restricţionare are voie să conducă doar vehicule dotate cu dispozitive „Alcool Stop”.

Statistici neonorante

Pentru a-şi motiva demersul, iniţiatorii proiectului de lege fac referire la un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Allianz Center for Technology, din care rezultă că, în România, aproape 18% dintre accidentele rutiere soldate cu decese au drept cauză consumul de alcool. Potrivit documentului, accidentele rutiere produse sub influenţa alcoolului au o dinamică mai mare în rândul bărbaţilor, 18,9 cazuri la 100.000 de locuitori, în timp ce, în cazul femeilor, aceasta este de 4,7 cazuri la 100.000 locuitori.

Statisticile nu se opresc, însă, aici. Şi producătorii de băuturi alcoolice au realizat, la rândul lor, o serie de studii pentru a afla câţi români se urcă la volan, măcar o dată în viaţă, sub influenţa alcoolului. Rezultatele sunt, din nefericire, alarmante. Astfel, dintre şoferii români din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, nu mai puţin de 22% au condus cel puţin o dată sub influenţa alcoolului, iar 2% dintre ei fac acest lucru în mod frecvent.

În anul 2016, din cauza alcoolului, în România s-au produs peste 200 accidente în care au murit peste 30 de oameni, iar alţi 150 s-au ales cu diferite traumatisme. De altfel, în 2014, România se afla pe un ruşinos loc 9 în Europa şi pe locul 29 dintr-un număr de 168 de ţări analizate după ponderea deceselor din accidente de circulaţie produse ca urmare a consumului de alcool. Mai mult, media anuală a şoferilor depistaţi în stare de ebrietate la volan pe teritoriul ţării noastre este de peste 30.000.

„Ne situăm, aşadar, pe un loc absolut neonorant, iar măsurile stipulate în actualul Cod Rutier împotriva celor care se urcă la volan sub influenţa băuturilor alcoolice nu par a fi suficiente. Cele mai multe măsuri care s-au luat în ţările europene pentru a scădea consumul de alcool sau a altor factori negativi au avut în vedere campaniile de conştientizare (23 de ţări), politici în ceea ce priveşte consumul de alcool la volan (22 de ţări), dar şi monitorizarea consumului de alcool (21 de ţări). În state precum Cipru, Estonia, Ungaria, Malta, Slovacia, Ucraina şi Cehia se interzice şoferilor să consume băuturi alcoolice înainte de a se urca la volanul maşinii”, arată deputatul Lucian Stanciu-Viziteu, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege.

În opinia sa, Codul Rutier din România este ceva mai permisiv. Conducătorii auto români care sunt prinşi la volan cu o îmbibaţie alcoolică cuprinsă între 0,2 – 0,5 g/1 alcool pur în sânge, respectiv 0,15 – 0,25 mg/1 alcool pur în aerul expirat, se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a V-­a de sancţiuni (21 la 50 puncte-amendă) şi cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. În cazul în care îmbibaţia alcoolică este de peste 0,5 g/1 alcool pur în sânge, fapta şoferului constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii arată că infracţiunile privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice reprezintă categoria de cauze cea mai numeroasă aflată pe rolul instanţelor din România. Dintre acestea, 70% sunt cauzele ce privesc conducerea pe drumurile publice cu alcoolemie.

„Din aceste date prezentate rezultă că ţara noastră mai are de îmbunătăţit legislaţia pentru a creşte siguranţa rutieră şi a reduce numărul accidentelor provocate din cauza consumului de alcool la volan”, conchide deputatul.

Modificări în Codul Rutier

Astfel, potrivit proiectului depus la Senat, articolul 6, care stabileşte sensul expresiilor şi termenilor din actul legislativ, se completează cu punctul 41, care va avea următorul cuprins:

„(41) dispozitiv Alcool-Stop — dispozitiv certificat care se montează la sistemul de demarare al motorului autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvai şi permite pornirea motorului autovehiculului doar în cazul în care nu se semnalează prezenţa alcoolului în aerul alveolar expirat de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai.”

Totodată, la articolul 96 alineatul (2), care stabileşte sancţiunile contravenţionale complementare, după litera b) se adaugă o nouă literă, lit. b1), cu următorul cuprins:

„b1) restricţionarea dreptului de a conduce, pe timp limitat, cu anumite excepţii şi/sau limitări.”

La articolul 97, care se referă la măsurile tehnico-administrative dispuse de poliţistul rutier, alineatul (3) se completează şi va avea următorul cuprins:

„(3) Perioada în care titularul permisului de conducere nu are dreptul de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai se consideră perioadă de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, conform dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. b).”

Tot la articolul 97, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3.1), cu următorul cuprins:

„(3.1) – Perioada în care titularul permisului de conducere are dreptul de a conduce doar autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie dotate cu mijloc tehnic certificat «Alcool-Stop» se consideră perioadă de restricţionare a exercitării dreptului de a conduce, conform dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. b1).”

Sancţiuni propuse

Potrivit proiectului, la articolul 102, care se referă la contravenţiile sancţionate cu amenda prevăzută în clasa a IV-a şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendarii exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alin. (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins:

„(4) Pentru fapta prevăzută la alin. (3) lit. a) (conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune), în funcţie de circumstanţe, agentul constatator poate opta, alternativ, pentru aplicarea sancţiunii complementare a restricţionării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 180 de zile în locul sancţiunii complementare de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile.

(5) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul care nu este dotat cu mijloc tehnic certificat «Alcool-Stop» de către o persoană aflată în perioada de restricţionare a exercitării dreptului de a conduce, conform articolului 97 alineat (31), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

(6) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană, aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, aflată în perioada de restricţionare a exercitării dreptului de a conduce, conform articolului 97 alineat (31), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 12 luni la 3 ani sau cu amendă.”

În plus, la articolul 103, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul în care conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai săvârşeşte, într-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere, din nou o nouă faptă prevăzută la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) si alin (4), perioada de suspendare se majorează cu încă 30 de zile, iar perioada de restricţionare se majorează cu încă 60 de zile.”

Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 104. – „La cererea titularului permisului de conducere, perioadele de suspendare, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea ca urmare a încălcării regulii de circulaţie prevăzute la art. 102 alineat (3) litera a, se reduc de către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului Bucureşti pe raza căreia a fost săvârşită fapta ori de către şeful poliţiei rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei Române, dar nu mai puţin de 30 de zile, în condiţiile prevăzute în regulament.”

În continuare, după articolul 104 se introduce un nou articol, art. 104.1, cu următorul cuprins:

Art. 104.1. „La cererea motivată a titularului permisului de conducere, perioada de restricţionare dispusă pentru încălcarea regulii de circulaţie prevăzute la art. 102 alineat (3) lit. a) se poate reduce de către şeful poliţiei rutiere al judeţului sau al municipiului Bucureşti pe raza căreia a fost săvârşită fapta ori de către şeful poliţiei rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei Române, dar nu mai puţin de 120 de zile, în condiţiile prevăzute în regulament.”

Conform proiectului de lege, la articolul 111, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3.1), cu următorul cuprins:

„(3.1) În situaţia prevăzută la art. 102 alin. (3) lit. a) din prezenta ordonanţă de urgenţă, dacă agentul constatator optează pentru aplicarea sancţiunii complementare a restricţionării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 180 de zile, dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de circulaţie limitat la autovehiculele dotate cu mijloc tehnic certificat «Alcool-Stop».”.

Tot la articolul 111, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Permisul de conducere al conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, implicat într-un accident de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, se reţine de către poliţia rutieră dacă acesta a încalcat o regulă de circulaţie, eliberându-se dovada înlocuitoare fără drept de circulaţie, în situaţia în care regula de circulaţie încalcată este una dintre cele prevazute la art. 102 alin. (3) lit. a) şi c) şi la art. 102 alin. (5) şi (6), sau dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru o perioada de 15 zile, în celelalte cazuri.”

Proiectul a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere în data de 10 octombrie 2018. Apoi va intra în discuţia Camerei Deputaţilor, forul decizional în acest caz.

Dacă va fi adoptată, legea de modificare a OUG 195/2002 va intra în vigoare la 365 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. Ulterior, în termen de 90 de zile, Ministerul Transporturilor va emite normele tehnice privind omologarea, montarea şi inspecţia tehnică a dispozitivelor «Alcool-Stop», precum şi normele privind formarea şi atestarea profesională a personalului care realizează activităţile de montare şi inspecţie tehnică a dispozitivelor «Alcool-Stop».

 

(Articol publicat în revista flote Auto, noiembrie 2018)

 

 

Adaugati comentariu