Transporturile, sub constelaţia Galileo

Galileo, sistemul european de navigaţie prin satelit, a început furnizarea primelor servicii în luna decembrie 2016. Pentru administrarea flotelor, primele dispozitive, mobile sau montate la bordul maşinilor, sunt deja disponibile pe piaţă.



galileo

După 17 ani şi numeroase dificultăţi tehnice ori bugetare, serviciile de de ultimă generaţie ale programului Galileo pot fi acum utilizate pentru poziţionare, navigaţie şi cronometrare atât de companii şi autorităţi publice, cât şi de consumatori.

Considerat unul dintre proiectele de prestigiu ale Uniunii Europene, Galileo numără, în prezent, 18 sateliţi, toţi aflaţi deja pe orbită. Se preconizează că programul va fi complet operaţional în 2020, când constelaţia va creşte la 30 de sateliţi, din care trei vor asigura activităţile de back-up. Până atunci, semnalele Galileo vor fi utilizate în combinaţie cu alte sisteme de navigaţie prin satelit.

Galileo este pe deplin interoperabil cu sistemul american GPS şi cu cel rusesc GLONASS, însă va oferi o poziţionare mai precisă şi mai fiabilă pentru utilizatorii finali, permiţând o localizare în timp real cu o eroare de aproximativ patru metri pentru serviciile gratuite şi de câţiva centrimetri pentru cele comerciale sau pentru cele destinate autorităţilor guvernamentale. Programul, în ansamblu, este administrat de Comisia Europeană, care a transferat Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) responsabilitatea pentru dezvoltarea sistemului şi pentru sprijinul tehnic operaţional. Ca atare, spre deosebire de sistemul american GPS, lansat cu 20 de ani în urmă, Galileo este sub control civil. De altfel, acesta a fost şi motivul pentru care, iniţial, oficialii Pentagonului au avut mari obiecţii în ceea ce priveşte crearea acestui program. Au considerat că adversarii alianţei NATO ar putea utiliza serviciile de geolocalizare europene în scop militar. Inginerii au găsit însă o soluţie: în cazul unei crize, armata aliată poate bloca partea spectrului radio destinată uzului civil.

Alături de statele membre ale UE, la crearea acestui program şi-au adus contribuţia, într-un fel sau altul, India, Israel, Maroc, Arabia Saudită, Coreea de Sud şi Ucraina. Chiar şi China, care şi-a dezvoltat propriul sistem de navigaţie prin satelit, Bei Dou, a contribuit la programul Galileo, punând la dispoziţie un centru academic, concentrat pe dezvoltarea aplicaţiilor şi dispozitivelor. Şi Rusia, care are la rândul ei propriul sistem, Glonass, a fost implicată în Galilo, 14 dintre sateliţi fiind lansaţi de rachetele Soyuz.

Fără doar şi poate, când vine vorba despre competiţia dintre sistemele de navigaţie, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că toate sunt complementare unele cu altele.
În funcţie de modul în care sunt construite şi de softurile utilizate, dispozitivele şi aplicaţiile de navigaţie pot utiliza semnale de la mai multe sisteme, un fapt care le creşte, în ansamblu, precizia.

Cum “vedem” sateliţii din maşină

Executivul de la Bruxelles a anunţat, recent că, până cel mai târziu în 2018, sistemul de navigaţie Galileo va fi instalat în fiecare tip nou de vehicul vândut în Europa, oferind servicii de navigaţie îmbunătăţite pentru o gamă largă de dispozitive şi permiţând funcţionarea sistemului de reacţie în caz de urgenţă, eCall. De exemplu, persoanele care utilizează dispozitive de navigaţie în oraşe, unde semnalele prin satelit pot fi adesea blocate de clădirile înalte, vor beneficia în mod special de creşterea preciziei de poziţionare furnizată de serviciul Galileo. O geolocalizare mai exactă vor obţine şi utilizatorii din statele europene nordice, unde acoperirea prin sistemul american GPS se face cu dificultate.

Sateliţii nu ne vor ajuta numai să ne orientăm când circulăm cu maşina, ci vor sprijini, totodată, fluidizarea traficului, gestionarea flotelor, taxarea rutieră şi monitorizarea vitezei. Mai mult, în viitorul apropiat, se aşteaptă ca programul Galileo să susţină conducerea autonomă şi vehiculele conectate. Pentru aceasta, însă, sunt necesare nu numai dispozitive, ci şi aplicaţii specifice.

Geolocalizarea se află în inima revoluţiei digitale, prin servicii noi care ne schimbă modul de viaţă cotidian. Galileo va spori precizia geolocalizării de zece ori şi va promova noua generaţie de tehnologii bazate pe localizare, precum autovehiculele autonome, dispozitivele conectate sau serviciile urbane inteligente. Astăzi, fac apel la antreprenorii europeni şi spun: imaginaţi-vă ce puteţi face cu Galileo – nu aşteptaţi, inovaţi!”, a punctat vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, responsabil pentru uniunea energetică.

Primele telefoane inteligente Galileo au fost lansate deja pe piaţă, ele fiind produse de societatea spaniolă BQ, care a inclus utilizarea sistemului de navigaţie european în modelul Aquarius X5 Plus. Sateliţii lansaţi de Uniunea Europeană pot fi “văzuţi” şi cu Huawei Mate 9, un smartphone care utilizează, de altfel, toate cele trei constelaţii: GPS, Glonass şi Galileo.

De la Google, suportul a venit prin Android 6.0 marshmallow, însă de la Apple nu s-a primit încă nicio veste.

Deja la bordul vehiculelor, sunt disponibile dispozitivele de navigaţie produse de Continental, Denso, Ficosa, Magneti, Marelli, Siemens şi Valeo. În acelaşi timp, TomTom a scos la vânzare primele gadget-uri portabile.
Chipseturi pentru industria auto au realizat până acum o serie de companii precum Furuno, Mediatek, Qualcomm. ST Microelectronics şi u-blox.

Utilizând semnalele sateliţilor Galileo, o serie de operatori europeni oferă deja şi servicii de taxare rutieră: HU-GO (Ungaria) şi Skytoll (Slovacia) – pentru toate vehiculele de peste 3,5 tone; Toll Collect (Germania) şi Viapass (Belgia) – pentru toate vehiculele de peste 12 tone.

Un pas înainte către vehiculele autonome

Odată cu lansarea sistemului Galileo, viitorul conducerii autonome se pare că va fi „made in Europa”. Agenţia Europeană pentru sistemele globale de navigaţie prin satelit (GSA) a lansat deja ESCAPE, un proiect în valoare de 5,4 milioane de euro, care în următorii trei ani va dezvolta un sistem de utilizare a serviciilor oferite de Galileo în domeniul conducerii autonome. ESCAPE va coordona câteva dintre cele mai puternice instituţii europene de producţie şi de cercetare, pentru a crea un motor de poziţionare pentru aplicaţii de siguranţă rutieră în conducerea automatizată de nivel înalt.

gpsESCAPE este acronimul de la European Safety Critical Applications Positioning Engine (motorul european de poziţionare pentru aplicaţii critice de siguranţă). Proiectul este coordonat de compania spaniolă Ficosa în colaborare cu cei mai importanţi actori europeni în domeniul aplicaţiilor de siguranţă pentru transportul rutier: Renault şi IFSSTAR din Franta, GMV din Spania, STMicroelectronics si Istituto Superiore Mario Boella din Italia.

Se preconizează că, până în 2019, ESCAPE va finaliza acest motor inovator de poziţionare, care va permite îndeplinirea cerinţelor de siguranţă pentru acele aplicaţii de transport rutier ce implica automatizarea şi au potenţial de a afecta persoane şi mărfuri. ESCAPE va stabili o nouă paradigmă între şi dincolo de tehnologiile destinate automatizării vehiculelor rutiere, ca urmare a viziunea companiilor care au aderat la proiect. Cuvântul cheie al acestei noi paradigme este „orientarea spre siguranţă”, în timp ce calea urmată va fi utilizarea serviciilor de înaltă precizie şi integrarea multiplelor surse de informaţii privind poziţionarea – constelaţiile de sateliţi, frecvenţele semnalelor, şi senzorii de pe bordul maşinilor, inclusiv hărţi.

Serviciile Galileo furnizate în mod gratuit:

  • sprijin pentru operaţiunile de urgenţă, prin reducerea timpului de detectare a unui apel de urgenţă (de la câteva ore la doar 10 minute);
  • navigaţie mai bună pentru consumatori, prin creşterea preciziei de poziţionare în special în zonele urbane, cu clădiri înalte;
  • mai bună sincronizare în timp pentru infrastructurile critice, cum ar fi cele pentru operaţiuni bancare şi financiare, distribuţie energie, telecomunicaţii sau reţele inteligente;
  • servicii sigure pentru autorităţile publice, printr-un sistem robust şi complet criptat pentru utilizatorii autorizaţi, în situaţii de urgenţă naţională sau de criză, precum atacurile teroriste.

 

(Articol publicat in revista Flote Auto, februarie 2017)

 

Adaugati comentariu