Transferul Centurii Capitalei la Primărie, în dezbaterea deputaţilor

Adoptată de Senat într-un timp record, la numai o lună de la înregistrarea pentru dezbatere, Legea pentru transferul Centurii Capitalei în administrarea Primăriei a ajuns pe masa deputaţilor.



centura sud

Dorinţa Primăriei Municipiului Bucureşti de a prelua administrarea şoselei de centură de la CNAIR este aproape împlinită. Proiectul de lege, iniţiat de 19 parlamentari PSD, a trecut rapid prin Senat, în numai 33 de zile, iar din 4 iunie a fost înregistrat la Cameră.

Iniţiativa legislativă modifică O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, acordând autorităţilor locale posibilitatea legală de a prelua în administrare variantele de ocolire ale localităţilor respective.

Potrivit proiectului, preluarea se va face extrem de simplu, doar printr-o cerere a administraţiilor publice locale, solicitarea fiind considerată rezolvată după 90 de zile de la înregistrarea ei.

Un eşec al administraţiei centrale

În susţinerea propunerii legislative, autorii – toţi membrii PSD – lovesc puternic în capacitatea CNAIR de a-şi îndeplini obiectivele: „Este de mult dovedită incapacitatea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A (urmaşa Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A.) de a îşi atinge principalele obiective reprezentate de dezvoltarea reţelei de autostrăzi, construirea unei reţele de drumuri expres, realizarea de centuri variante ocolitoare pentru oraşele mari, conexiunea municipiilor reşedinţă de judeţ şi a localităţilor urbane limitrofe la autostrăzi şi drumuri expres, dar şi de a asigura implementarea proiectelor de infrastructură de transport transeuropene pe care le gestionează în prezent, aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare”, arată senatorul Şerban Nicolae, în numele iniţiatorilor

În opinia sa, Drumului Naţional Centura Bucureşti reprezintă un eşec al administraţiei centrale, regretabil fiind faptul că nu este singurul.

„Azi, modernizată doar pe bucăţi, la preţuri discutabile, cu contracte semnate şi anulate la scurt timp şi soluţii tehnice de moment, după 28 de ani, Centura Capitalei este un şantier fară perspective clare de finalizare aflat în administrarea CNAIR SA. Dacă proiectul de modernizare al Drumului Naţional Centura Bucureşti reprezintă azi un eşec al administraţiei centrale, regretabil este faptul că nu este singurul”, punctează Şerban Nicolae.

Un drum din sec. XIX

Desemnat la început ca drum judetean, cu numărul DJ100, drumul a fost conceput cu două benzi pe sens şi nu forma un inel complet, fiind întrerupt între Chitila şi Mogoşoaia, legate prin drumul national DN7 şi printr-un drum judetean secundar.
Initial, doar drumurile nationale aveau intersectie denivelată (pasaj suprateran) cu şoseaua de centură, exceptie făcând doar DN4. In intersectiile cu drumuri judetene, acestea aveau prioritate fată de centură, ceea ce ducea la blocaje şi dificultăti in circulatie.

Astăzi, ridicată la rang de drum naţional, DN CB se intersectează cu toate drumurile nationale principale care pornesc din Bucureşti: DN1 (lângă Otopeni), DN2 (între Voluntari şi Afumaţi), DN3 (la Pantelimon), DN4 (la Popeşti-Leordeni), DN5 (în Jilava), DN6 (la Bragadiru), DN7 (în Chitila), cu autostrăzile Al (lângă Roşu), A2 (lângă Căţelu), A3 (lângă Voluntari), cu drumul naţional secundar DN1A (la Mogoşoaia), precum şi cu alte drumuri judetene, de interes local.

Lucrări în execuţie

Sectorul DN2-A2

Modernizarea Centurii Bucureşti pe sectorul DN 2 (km 12+300) – A2 (km 23+750) este planificată a se încheia în trim. III 2019. Contractul a fost câştigat, la finalul lunii februarie, de asocierea Sinohydro Corporation Limited (China) – Nord Vest Infrastructura şi Servicii. Lucrările, în valoare de 223 mil. lei fără TVA, vizează sporirea capacităţii de circulaţie de la 2 la 4 benzi de circulaţie – câte două pe sens – şi în eliminarea unor intersecţii la nivel prin realizarea unor noduri rutiere, a unor pasaje noi, precum şi prin reabilitarea celor deja existente.

Sectorul DN7-A1

În data de 1 septembrie 2017, au fost deschişi circulaţiei cei 7,5 km pe 4 benzi de pe Centura de Nord a Capitalei, adică tronsonul cuprins între DN7-A1. Lucrările au început încă din mai 2013, dar după cinci ani sunt realizate doar în proporţie de 85%. Finanţarea, în valoare de 106,6 mil. lei, fără TVA, este asigurată din fonduri POIM 2014-2020. Pentru acest proiect se înregistrează întârzieri la realizarea pasajului Chitila, care ar trebui realizat până la finalul lunii iunie 2018.

Legătura A3 – Bucureşti

Întârzierile absurde în finalizarea celor 3 km care realizează legătura cu autostrada A3 direct din Capitală, nu numai din Centura Bucureşti, au devenit notorii. Lucrările vizează finalizarea a 3,325 km, între Şoseaua Petricani şi Centura Bucureşti, precum şi a două noduri: Centura Bucureşti – km 6+500 şi Moara Vlăsiei – km 19+500. Planurile autorităţilor prevăd ca tronsonul să fie construit până la 30 iunie 2018, dar, după o vizită pe şantier în luna aprilie, ministrul Transporturilor crede că “inaugurarea” va fi amânată spre toamnă.

Pasaj rutier Centura Bucureşti-Domneşti

Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat de CNAIR la începutul acestui an, fiind în curs de desfăşurare procedura de expropiere. Proiectul este estimat la 91,55 milioane lei, fără TVA, durata contractului fiind de 51 de luni, dintre care 3 luni proiectare, 24 luni execuţie si 24 de luni perioada de garanţie a lucrărilor. Astfel, lucrearea ar putea fi finalizată la începutul anului 2020. Pasajul va fi realizat de asocierea Straco Grup – Comnord – Specialist Consulting, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene în cadrul POIM 2014-2020.
Configurat sub formă de sens giratoriu, pasajul va fi construit la intersecţia dintre strada Prelungirea Ghencea — DJ602 şi Centura Bucureşti şi are ca principal scop fluidizarea traficului rutier în zonă.

 

Adaugati comentariu