Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii RCA (nr. 132/2017) referitor la introducerea unor valori de referinţă pentru tarifele practicate de service-urile auto a fost avizat de Comisia Juridică din Senat.
Propunerea legislativă aşteaptă acum raportul Comisiei economice şi pe cel al Comisiei de buget-finanţe. Termenul de adoptare tacită este de 45 de zile şi se calculează de la data de 4 februarie 2020. Astfel, termenul se împlineşte la data de 19 martie 2020.
După votul Senatului, proiectul va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, forul decizional în acest caz.
Potrivit proiectului de lege, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Institutul Naţional de Statistica ar putea calcula, anual, costuri de referinţă pentru reparaţiile vehiculelor în baza poliţelor auto obligatorii.
În opinia iniţiatorului propunerii legislative, deputatul Marius Sorin Bota, necesitatea unor modificări legislative a apărut ca urmare a disfunctionalităţilor apărute în piaţă, a comportamentului abuziv din punct de vedere al preţurilor practicate care au dus la cheltuieli nejustificate, determinând asigurătorii să mărească preţurile RCA.
Citeşte şi:
Valori de referinţă pentru tarifele practicate de service-urile auto
Astfel, sunt propuse o serie de modificări ale Legii RCA, precum introducerea noţiunii de preţuri comunicate de producătorii/importatorii oficiali de vehicule în România, considerându-se că aceştia pot comunica un preţ referitor la propria marca produsă/importată.
Totodată se propune ca despăgubirea să se raporteze la un nivel al preţurilor practicate pe pieţele de profil pentru existenţa unui echilibru şi a unei echivalente între despăgubirea ce se acordă de asiguratorii RCA (ca sumă de bani) şi costurile cu reparaţiile.
„Unele entităţi reparatoare, prelevându-se de principiile pieţei libere, convin preţuri arbitrarii în relaţia contractuală directă cu persoana prejudiciată, în special atunci când valoarea reparaţiei urmează a fi despăgubită de un asigurător RCA. Or, deşi asigurătorii RCA sunt terţi faţă de contractul de reparaţii dintre unitatea reparatoare şi persoana prejudiciată, neavând niciun control asupra modului de stabilire a preţului pieselor şi manoperei, totuşi sunt obligaţi prin lege să le suporte fără nicio posibilitate de obiecţie sau opoziţie. Aceasta în condiţiile în care asigurătorii RCA plătesc despăgubiri (nu efectuează reparaţii) care trebuie să aibă un nivel predictibil, corelat cu tarifele de prime pe care le-au stabilit. Aceste excese/abuzuri din partea unităţilor reparatoare sunt înregistrate exclusiv în cazul unităţilor reparatoare non-importator al mărcii/non-dealer oficial sau non-producător care, deşi oferă cele mai înalte standarde în reparaţiile de vehicule, practică un tarif decent şi similar indiferent cine este plătitorul final”, precizează deputatul.
Comentați?