Programul de guvernare în domeniul infrastructurii rutiere – autostrăzi, drumuri expres și variante de ocolire

Potrivit Programului de guvernare al Cabinetului Cîțu, în Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere au fost stabilite obiectivele de conectivitate care vizează rezolvarea a patru mari probleme ale acestui tip de transport: timpi mari de întârziere în trafic, media zilnică anuală ridicată, accesibilitatea redusă națională și internațională și rata mare de accidente rutiere.
infrastructurii rutiere

”Pentru soluționarea acestor probleme și o rețea rutieră de transport modernă, eficientă și sigură, investițiile în infrastructura rutieră de transport se vor concentra pe cele patru obiective generale de conectivitate rutieră, care asigură conexiunea atât a provinciile istorice, cât și a regiunilor de dezvoltare ale României și se extind natural spre rețelele rutiere din țările vecine”, se arată în document.

Principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate:

I.1. Creșterea calității infrastructurii rutiere de transport, de interes național, printr-un amplu program de întreținere curentă și periodică, implementat în perioada 2021-2024;

I.2. Îmbunătățirea siguranței rutiere, în concordanță cu politica U.E., prin implementarea unor
programe de investiții naționale sau finanțate în baza unor parteneriate cu instituții financiare internaționale;

I.3. Dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere, prin accelerarea programelor de investiții cu impact asupra creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile alocate prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Programul Operațional de Transport 2021-2027 și Programul Național de Reformă și Reziliență prin realizarea, a unui număr de peste 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres, după cum urmează:

♦ Continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora

A3, Autostrada Transilvania (cca. 155 km) – 4,2 miliarde de lei, fără TVA;
pregătirea implementării tronsonului Târgu Mureș – Brașov;

A1, Autostrada Sibiu–Pitești:

  • Accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu-Pitești, pe toate cele 5 secțiuni ale proiectului, fiind asigurată finanțarea nerambursabilă prin emiterea deciziei de finanțare de către Comisia Europeană – total investiție 13,7 miliarde de lei, fără TVA – din care 2,3 miliarde de lei, fără TVA, pentru
    secțiunile 1 și 5;
  • Pregătirea proiectului – legătură DN7C Curtea de Argeș – A1 (Secțiunea 5 Sibiu-Pitești) – Râmnicu Vâlcea.

– A0, Autostrada de centură a municipiului București (cca.100 km) – aproximativ 5 miliarde de lei, fără TVA;

A10, Autostrada Sebeș-Turda – lotul 2 – 550 de milioane de lei, fără TVA (total loturile 1 și 2 – 1,9 miliarde de lei, fără TVA);

DX12, Drum expres Craiova–Pitești (121 km) – 3,2 miliarde de lei, fără TVA;

– Drum expres Brăila–Galați (12 km) – 530 de milioane de lei, fără TVA;

– Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – 1,9 miliarde de lei, fără TVA.

♦ Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat și sustenabil prin demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, Transilvaniei

Demararea unor proiecte noi de investiții prin programul de construcție autostrăzi și drumuri expres în baza unor documentații mature și bine fundamentate, care vor stabili traseul optim și valoarea de investiție;

  • Autostrada A8, Târgu Mureș – Târgu Neamț-Iași-Ungheni (aprox. 311 km)- 36 miliarde de lei, cf. M.G.P.T.;
  • Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret (421 km) – 8,2 miliarde de lei, fără TVA, conform analizei multicriteriale;
  • Autostrada A13, Brașov – Bacău (160 km) – 8,8 miliarde de lei, fără TVA,conform MGPT;
  • Autostrada A13, Sibiu – Brașov, în continuarea secțiunii Brașov-Bacău(125 km) – 7,1 miliarde de lei, fără TVA, conform MGPT;
  • Drum expres Craiova – Pitești (loturile 3 și 4) – 1,3 miliarde de lei, fărăTVA, valoare de atribuire a contractelor;
  • Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor – proiecte în valoare de 11 miliarde de lei, fără TVA (Drumuri expres Buzău-Brăila, Focșani – Brăila, Brăila – Tulcea, Constanța – Tulcea, Tișița – Albița), din care se vor finaliza Drumurile expres Buzău-Brăila și Focșani-Brăila, în valoarea de 3,2miliarde de lei, fără TVA;
  • Drum expres Calafat – Lugoj;
  • Reabilitarea/reparația capitală a 157 de poduri, considerate prin expertize tehnice drept necesități urgente de intervenție;
  • Drum expres Sfântu Gheorghe – Ditrău, respectiv Sovata – Miercurea Ciuc.

♦ Creșterea mobilității în zona Valea Prahovei

– Finalizarea proiectării și licitarea execuției lucrărilor pentru construcția AutostrăziiPloiești-Brașov (6,5 miliarde de lei, fără TVA, conform S.F. din 2010)

– Creșterea capacității administrative a CNAIR, pentru buna implementare a Autostrăzii Ploiești-Brașov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu Asociația deDezvoltare Intercomunitară (ADI) ;

– Realizarea unor investiții, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).

♦ Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcție a unui număr de aprox. 370 km de variante de ocolire în perioada 2021- 2024, în valoare de 5,5 miliarde de lei, fără TVA

– continuarea proiectelor de construcție variante ocolitoare (VO; Centuri ocolitoare): DNCB (Drumul Național Centura Municipiului București, cu intervențiile la cele 4 pasaje Domnești, Berceni, Oltenița și Mogoșoaia); VO Bârlad; VO Timișoara Sud; VO Zalău; VO Satu Mare; VO Târgu Jiu, VO Galați; VO Tecuci, VO Mihăilești, VO Târgu Mureș;

– Demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighișoara; VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sf. Gheorghe; VO Pitești Vest, VO Timișoara Vest; VO Râmnicu Vâlcea;

– Implementarea în baza unor parteneriate cu autoritățile administrației publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaș, VO Salonta, VO Arad Est, precum și alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susține);

– Proiectarea și ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la rețeaua de autostrăzi.

♦ Operaționalizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) cu asistența tehnică a experților Băncii Europene de Investiții și a experților celei mai de succes companii similare din Europa și a celei de administrare a rețelei existente, prin eficientizarea si reformarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii din România (CNAIR); CNIR se va ocupa de implementarea proiectelor viitoare de autostrăzi și drumuri expres.

♦ Dezvoltarea unor programe în parteneriat Ministerul Transporturilor.- CNAIR – CNIR – mediul universitar pentru formarea de specialiști în domeniul construcției de infrastructură rutieră, precum și a unor parteneriate cu organizațiile profesionale și patronale pentru formarea de forță de muncă calificată în domeniul construcției de drumuri;

♦ Colaborarea Ministerului Transporturilor cu ministerele de resort pentru dezvoltarea industriei autohtone în
domeniul materialelor de construcții (ca de exemplu: producția de bitum, agregate, etc);

♦ Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de ITS (Sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de construcție autostrăzi și drumuri expres, ca de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidență a accidentelor;

♦ Digitalizarea principalelor activități din cadrul Autorității Rutiere Române (ARR) printr-o soluție eficientă pentru înregistrarea și evidența documentelor;

♦ Implementarea facilității plății de către persoanele fizice/juridice a contravalorii tarifelor prestațiilor/serviciilor specifice prin intermediul mijloacelor electronice de plata (P.O.S. platforma ghiseul.ro);

♦ Revizuirea legislației naționale din domeniul siguranței rutiere prin includerea noilor reglementări europene în materie, cuprinse în Directiva 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere;

♦ Pregătirea și adoptarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2021- 2025;

♦ Creșterea siguranței în domeniul rutier prin asigurarea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere, auditului de siguranță rutieră, inspecției de siguranță, precum și desfășurarea activităților de formare, atestare, instruire și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță rutieră;

♦ Reanalizarea cadrului normativ specific activității de examinare în vederea atestării profesionale a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, astfel încât să se asigure creșterea calității în activitatea de pregătire a personalului, ridicarea nivelului de pregătire a cursanţilor şi asigurarea calității/obiectivității în activitatea de examinare;

♦ Eficientizarea activității de control în trafic desfășurată de către personalul ISCTR prin dotarea cu echipamente de detectare timpurie la distanță a anumitor informații de la tahografele inteligente, prin analizarea oportunității achiziționării unor unități mobile de control.

♦ Stimularea activității economice în zona de frontieră și facilitarea transportului rutier prin eliminarea taxei de trecere a podului Giurgiu.

♦ Extinderea spațiilor de servicii de pe autostrăzi.

 

CITEȘTE ȘI:

Mega-flota de 211 vehicule pentru Engie România

Cine sunt miniștrii propuși pentru Guvernul Cîțu. Biografii

UNSICAR și-a ales conducerea pentru următorii 3 ani

 

 

Adaugati comentariu