Mulți administratori de flote ar putea crede că Uniunea Europeană a redus presiunea asupra electrificării și încetinește tranziția către sistemele de propulsie ”verzi”. O privire mai atentă arată, însă, că tendința rămâne clară, iar presiunea asupra tranziției energetice a parcurilor auto crește, în loc să scadă.
Inițial, reglementările UE vizau reducerea completă a emisiilor de CO₂ de la vehiculele noi până în 2035 printr-o interdicție de facto a înmatriculării vehiculelor cu motor cu ardere internă și o creștere simultană a disponibilității vehiculelor electrice. În schimb, acest obiectiv a fost înlocuit, în decembrie 2025, cu o cerință de reducere cu 90%. Aceasta înseamnă că nu mai este vorba de o interdicție absolută a înmatriculărilor, ci mai degrabă de o obligație de reducere ridicată, deși nu formal completă. Cu toate acestea, obiectivul rămâne clar – electrificarea va deveni dominantă.
În pofida reglementărilor relaxate pentru motoarele cu ardere internă, presiunea asupra flotelor de vehicule ale companiilor este în creștere. Iată care sunt consecințele pentru politica auto și electrificare.
Credite și super-credite
Pentru a oferi o gamă din ce în ce mai atractivă și inovatoare de vehicule electrice cu baterie, producătorilor auto li se oferă o flexibilitate suplimentară, de exemplu prin utilizarea oțelului ”verde” produs în UE sau a combustibililor regenerabili, un sistem de alocații reglementate (credite) concepute pentru a-i ajuta să îndeplinească obiectivele stricte de emisii fără a se confrunta cu sancțiuni imediate. Opțiunea de a acorda super-credite modelelor mici de vehicule electrice cu baterie, cu o lungime sub 4,2 metri este, de asemenea, un stimulent clar pentru producătorii auto de a produce vehicule electrice entry-level rentabile în Europa (factorul de 1,3 – fiecare mașină electrică mică vândută va fi considerată ca 1,3 vehicule în atingerea obiectivelor de emisii de CO2 ale unui producător, în loc de un singur vehicul.).
Astfel, Uniunea Europeană facilitează tranziția către electromobilitate și nu redeschide ușa către un transport dominat de motoarele cu ardere internă. Mai degrabă, prin relaxarea interdicției vehiculelor pe benzină și motorină, se creează o bază tehnologică mai largă, UE rămânând în același timp fermă în angajamentul său față de electrificarea necesară, cu un termen strict pentru administratorii de flote.
Vehiculele ”curate” sporesc presiunea
În paralel cu dezbaterea publică privind interdicția vehiculelor cu motor cu ardere internă, Comisia Europeană a prezentat o propunere de reglementare a flotelor corporative, cunoscută sub denumirea ”Înverzirea flotelor corporative”. Scopul este de a valorifica importanța semnificativă pe piață a înmatriculărilor de vehicule comerciale: aproximativ 60% din totalul noilor înmatriculări din UE sunt pentru vehicule de flotă, iar ponderea este considerabil mai mare pentru vehiculele comerciale ușoare.
Mai exact, aceasta înseamnă că, începând cu 2030, 31% din autoturismele noi înmatriculate anual de companiile mari din România trebuie să fie electrice, iar în cazul utilitarelor ușoare noi, proporția obligatorie a celor cu emisii zero ar fi de 25%. Acest regulament se aplică nu numai mașinilor de serviciu tradiționale, ci tuturor flotelor de vehicule operate profesional – de la vehicule în leasing și vehicule de partajare la mașini de închiriat, car-sharing și taxiuri. Pragurile se aplică companiilor care îndeplinesc două dintre următoarele trei criterii: peste 250 de angajați, venituri de peste 50 de milioane de euro sau active totale de peste 25 de milioane de euro.
Politica auto, un instrument de impulsionare
Acest lucru clarifică faptul că, deși planul inițial de eliminare treptată a motoarelor cu ardere internă a fost atenuat politic, acesta nu a creat un mediu mai relaxat pentru flotele de vehicule. Reglementările privind cotele intră în vigoare mai devreme și mai cuprinzător decât se aștepta inițial, ceea ce face ca electrificarea să fie o sarcină obligatorie pentru multe companii.
Pentru administratorii de flote, aceasta înseamnă că, pe lângă sarcinile de management existente, politica auto trebuie să impulsioneze electrificarea flotelor pentru a îndeplini cotele. Aceasta include limitarea vehiculelor cu motor cu ardere internă și a hibridelor plug-in încă de la început. Abordările tranzitorii – cum ar fi opțiunea de a continua utilizarea vehiculelor plug-in – trebuie să fie clar definite și gestionate în mod consecvent.
Specialiștii în managementul flotelor spun că pot fi utilizate o serie de pârghii precum:
– limitarea treptată a cotelor pentru mașinile cu ardere internă și vehiculele hibride reîncărcabile,
– un sistem de prioritizare pentru vehiculele convenționale (de exemplu, „primul venit, primul servit”),
– alocarea obligatorie a vehiculelor electrice cu baterie în segmente de utilizare definite,
– corelarea alocării vehiculelor cu disponibilitatea încărcării la domiciliu.
Politicile auto devin astfel un mecanism care impulsionează adoptarea mașinilor electrice, îndeplinind simultan obiective ecologice și economice. Fără reglementări clare, companiile riscă să rateze cotele obligatorii – cu consecințe financiare și operaționale corespunzătoare.
Mai multă diversitate, dar și complexitate
Deși deciziile privind flotele au făcut până acum distincție, în principal, între mașinile termice și vehiculele electrice cu baterie, numărul de tipuri de acționare relevante este în creștere. Cu mașini electrice cu baterie, hibride plug-in, vehicule electrice cu autonomie extinsă (REEV) și eliminarea treptată a celor cu motor cu ardere internă, în viitor vor fi disponibile mai multe opțiuni diferite. Dar ceea ce pare a fi o flexibilitate mai mare aduce cu sine consecințe complexe.
Noul peisaj de reglementare creează o serie de cerințe care se suprapun: cote de CO₂, indicatori cheie de performanță pentru flote, cadru fiscal, risc crescut privind valoarea reziduală – în special în perioada de tranziție, disponibilitatea infrastructurii de încărcare.
Termenii de leasing se schimbă
Noile reglementări declanșează o nouă dinamică privind valorile reziduale pentru toate tipurile de vehicule, astfel că, spun experții în administrare, termeni de leasing operațional mai scurți și importanța tot mai mare a leasingului bazat pe kilometraj vor fi consecința logică. Valorile reziduale ale vehiculelor electrice cu baterie sunt sub presiune din cauza salturilor tehnologice și de preț la fiecare doi-trei ani, în timp ce vehiculele electrice hibride plug-in și vehiculele termice își vor pierde structural atractivitatea și, prin urmare, valoarea reziduală începând cu 2030, din cauza creșterii cotelor pentru vehiculele cu emisii zero și cu emisii reduse. Vehiculele termice vor deveni din ce în ce mai rare, ceea ce se va reflecta în creșterea valorilor reziduale, cel puțin pentru anumite modele.
Termenii de leasing mai scurți oferă administratorilor de flote flexibilitatea necesară pentru a trece mai rapid la generații de mașini electrice cu baterie mai eficiente și mai accesibile și pentru a-și alinia structura flotei cu cerințele privind cotele începând cu 2030. Compromisul costului total de proprietate (TCO) între tarife mai mari pentru contracte flexibile și mai scurte și accesul mai timpuriu la vehicule electrice mai rentabile și mai eficiente trebuie, mai degrabă, gestionat conștient, decât lăsat la latitudinea pieței.
Reglementările accelerează calendarul
Concentrarea asupra aparentului „sfârșit al eliminării treptate a motoarelor cu ardere internă” a creat o impresie falsă: tranziția rămâne riguroasă, determinată de o consolidare simultană, indusă de reglementări, atât a ofertei, cât și a cererii de electromobilitate. Cei care nu acționează acum vor trebui să recupereze decalajul sub presiunea timpului în câțiva ani, foarte posibil la costuri mai mari și cu o putere de negociere mai mică.
Managerii de flote care acum își adaptează politicile auto, iau decizii de achiziții bazate pe date, schimbă modelele de leasing și planifică strategic infrastructura de încărcare obțin avantaje economice clare. Cu siguranță, așteptarea nu mai este o strategie viabilă.
(Articol publicat în revista Flote Auto, aprilie 2026)
CITEȘTE ȘI:
Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane lei în plus față de valoarea inițială
Premierul Ilie Bolojan a avut o întâlnire de lucru cu directorul general al Dacia, Mihai Bordeanu
Comentați?