Prăbuşirea preţului petrolului va ieftini benzina şi motorina

Analiştii estimează că, în următoarele 2-3 săptămâni, am putea asista la o scădere a preţurilor la benzină şi motorină, pe fondul scăderii dramatice a cotaţiilor petrolului.
petrolului

„În linia informaţiilor disponibile în prezent, carburanţii au şanse foarte bune de a se ieftini în următoarele 2-3 săptămâni. Aceasta ar fi o veste bună pentru şoferi, care ar fi fost şi mai bună într-o perioadă fără restricţii. Este, în plus, un factor de limitare a presiunii de creştere a unor preţuri, fără a fi însă un element determinant pentru multe produse”, estimează Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj XTB România.

Posibila ieftinire a carburanţilor survine unei scăderi dramatice a cotaţiilor petrolului pe plan mondial, parte a războiului preţurilor dintre Arabia Saudită şi Rusia, parte din prăbuşirea cererii cauzată de pandemie.

Războiul preţurilor

Începând cu 2014, SUA au majorat producţia de ulei de şist petrolifer, timp în care preţurile petrolului s-au prăbuşit de la peste 114 dolari pe baril în 2014 la aproximativ 27 dolari în 2016. În septembrie 2016, Arabia Saudită şi Rusia au convenit să coopereze în gestionarea preţurilor, creând o alianţă informală
între statele membre OPEC şi producătorii non-OPEC, sub titulatuta „OPEC+”. Până în ianuarie 2020, OPEC+ a redus producţia de petrol cu 2,1 milioane de barili pe zi (bpd), Arabia Saudită diminuând cel mai mult producţia.

Pe fondul pandemiei de Covid-19, producţia industrială şi cererea de transport s-au prăbuşit, ceea ce a antrenat o scădere generalizată a cererii de petrol şi, implicit, a preţurilor.

Încasările din petrol reprezintă un venit important pentru bugetele multor ţări producătoare, cele mai dependente fiind Nigeria, Venezuela şi Arabia Saudită.

La 15 februarie 2020, Agenţia Internaţională pentru Energie anunţa că avansul cererii de petrol va scădea la cea mai mică rată din 2011, iar consumul se va reduce cu 435.000 de barili pe zi. Deşi cererea de petrol a scăzut la nivel global, reducerea de pe piaţa Chinei, cea mai mare din 2008, a declanşat un summit OPEC la Viena, în data 5 martie 2020. La summit,statele membre OPEC au convenit să reducă producţia de petrol cu 1,5 milioane de barili pe zi până în aldoilea trimestru al anului (o reducere totală a producţiei de 3,6 milioane bpd din acordul iniţial din 2016), grupulurmând să revizuiască politica pe 9 iunie, la următoarea lor întâlnire.

OPEC a cerut Rusiei şi altor membri OPEC+ să respecte decizia. La 6 martie 2020, Rusia a respins cererea, marcând sfârşitul parteneriatului neoficial. După anunţ, preţurile petrolului au scăzut cu 10%.

Anterior, în februarie 2020, administraţia Trump a impus sancţiuni celei mai mare companii petroliere din Rusia, Rosneft, o serie de analişti considerând că este posibil ca Rusia să fi declanşat războiul petrolului ca o modalitate de a riposta împotriva sancţiunilor din SUA.

La 8 martie 2020, Arabia Saudită a anunţat reduceri neaşteptate ale preţurilor între 6 şi 8 dolari pe baril pentru clienţii din Europa, Asia şi Statele Unite, inundând piaţa cu petrol la 25 de dolari/barilul.

Anunţul a declanşat o cădere liberă a preţurilor. Petrolul Brent (petrolul din Marea Nordului) a scăzut cu 30%, cea mai mare diminuare de la Războiul din Golf, iar West Texas Intermediate (WTI), sortiment considerat punct de referinţă pentru piaţa americană şi cea mai tranzacţionată marfă din lume, a scăzut cu 20%.

La 9 martie 2020 („Lunea neagră”), pieţele bursiere din întreaga lume au raportat pierderi majore, generate de combinaţia dintre războiul preţurilor petrolului şi temerile asupra pandemiei. În zilele următoare, preţurile petrolului au crescut cu 10%, iar bursele au mai recuperat din pierderi.

La 10 martie, Arabia Saudită a anunţat că îşi va creşte producţia de la 9,7 milioane de barili pe zi la 12,3 milioane, în timp ce Rusia plănuia să crească producţia de petrol cu 300.000 de barili pe zi.

Pe măsură ce cererea a continuat să scadă dramatic, preţurile petrolului au căzut şi mai mult. La data de 18 martie, Brent avea un preţ de 24,72 dolari/baril şi WTI, de 20,48 dolari/baril, cea mai drastică reducere din ultimii 17 ani. Preţul petrolului a rămas scăzut pentru restul lunii martie.

La 2 aprilie, preşedintele SUA, Donald Trump, a susţinut că ar putea fi posibilă o reducere a producţiei de 10-15 milioane de barili, anunţând negocieri între Rusia şi Arabia Saudită, pe care le-ar fi intermediat din culise. A doua zi, preşedintele rus, Vladimir Putin, a cerut ministrului energiei, Alexander Novak, să pregătească o reuniune extraordinară a OPEC şi a declarat că producţia globală poate fi redusă cu 10 milioane de barili. Ca efect al declaraţiei lui Vladimir Putin, preţurile petrolului au urcat. În SUA, acestea au crescut cu 25% în data de 2 aprilie, cea mai mare creştere zilnică din istorie. Petrolul Brent a urcat la 32 dolari/baril la 3 aprilie.

Acord istoric

În cele din urmă, în data de 12 aprilie, grupul OPEC+ a semnat acordul final pentru reducerea record a producţiei de petrol, echivalentă cu 10% din producţia globală, pentru a susţine preţurile în contextul pandemiei de coronavirus.

Conform acordului, ţările participante vor relaxa treptat restricţiile de producţie pe parcursul a doi ani, până în 2022.

OPEC şi-a manifestat şi speranţa ca state din afara grupului, precum SUA, Canada sau Norvegia, să adere lareducerile coordonate. Preşedintele Donald Trump a evitat să abordeze acest subiect, susţinând cămecanismele pieţei vor ajusta producţia americană.

Nimic nu a oprit prăbuşirea

Cu toate acestea, cotaţiile au scăzut a doua zi cu aproximativ 6%, investitorii având îndoieli că reducerea record a producţiei va reuşi să echilibreze piaţa afectată de prăbuşirea cererii. Preţul petrolului Brent a scăzut cu 6,5%, la 29,69 dolari pe baril, iar cel al petrolului WTI cu aproape 7%, la 20,85 dolari pe baril.

La o săptămână de la încheierea acordului istoric, preţurile au continuat să scadă vertiginos. WTI a ajuns la 14,47 dolari/baril, cel mai scăzut nivel din ultimii 21 de ani, iar Brent a coborât la 26,91 dolari/baril.

„Până când măsurile de combatere a epidemiei nu vor fi relaxate, perspectivele pentru preţul petrolului rămân în continuare pesimiste. Odată cu redeschiderea economiilor, optimismul ar putea reveni treptat în pieţe, iar redresarea cererii ar putea impulsiona preţul. Un alt factor important îl va reprezenta atingerea limitelor superioare a capacităţilor de stocare a petrolului care va pune presiune asupra companiilor să reducă producţia”, explică Radu Puiu, Research Analyst, XTB România.

Preţuri plafonate

Prin Ordonanţa Militară 4, preţurile carburanţilor au fost plafonate la nivelul din 29 martie 2020. Potrivit ministrului de Interne, Marcel vela, acest lucru înseamnă că benzina şi motorina nu se vor scumpi, în schimb se pot ieftini.

La 29 martie 2020, preţul mediu al benzinei a fost de 4,58 lei/litru, iar al motorinei, de 4,74 lei/ litru.

În data de 19 aprilie, benzina costa, în medie, 4,53 lei/ litru, iar motorina 4,71 lei/ litru.

 

CITEŞTE ŞI:

Obligativitatea luminilor de întâlnire pe timp de zi va fi extinsă pe DN şi DJ

Viitorul SUV electric Subaru – Toyota. La ce să ne așteptăm?

Acesta este noul Nissan X-Trail!

 

Adaugati comentariu