Posibilele investiţii în reţeaua de transport a României

Autostrada Sibiu-Piteşti, drumul expres Lugoj-Craiova, reabilitarea întregului tronson de cale ferată Arad-Constanţa, îmbunătăţirea navigaţiei pe segmentul românesc al Dunării, dar şi conexiunile între porturile, aeroporturile şi reţelele feroviare şi rutiere sunt câteva dintre priorităţile identificate de Comisia Europeană în România, pentru dezvoltarea reţelei de transporturi TEN-T până în anul 2030.
noua-politica-europeana-coridoarele-ten-t-floteauto

Transportul este vital pentru economia europeană, iar fără conexiuni bune Europa nu se va dezvolta şi nici nu va prospera, spun reprezentanţii Executivului de la Bruxelles. Noua politică europeană privind infrastructurile va crea o reţea de transport europeană solidă, extinsă în 28 de state membre, conectată la ţările vecine şi la restul lumii, menită să promoveze creşterea economică şi competitivitatea. Reţeaua va conecta estul cu vestul şi va înlocui mozaicul de transporturi actual cu o reţea veritabil europeană.

Noua politică triplează finanţarea din partea UE pentru transporturi, fiind alocate 26 miliarde euro pentru perioada 2014 – 2020. În acelaşi timp, ea reorientează finanţarea transporturilor către o reţea primară strict definită, intitulată TEN-T (Trans-European Transport Network).

noua-politica-europeana-coridoarele-ten-t-floteauto
Reţeaua europeană TEN-T

Reţeaua primară va constitui coloana vertebrală a transporturilor în cadrul pieţei unice a Europei. Până în 2030, aceasta va înlătura sectoarele cu trafic îngreunat, va moderniza infrastructura şi va eficientiza transportul transfrontalier de călători şi marfă, în întreaga UE. Implementarea sa va fi accelerată prin crearea a 9 coridoare majore de transport, care vor conecta statele membre şi părţile interesate: 2 coridoare nord–sud, 3 coridoare est–vest şi 4 coridoare diagonale. TEN-T va fi susţinută de o reţea cuprinzătoare de rute, care vor fi conectate la cea primară la nivel regional şi naţional. Scopul este de a asigura faptul că, progresiv, pe întreg teritoriul UE, TEN-T va contribui la creşterea pieţei interne, la consolidarea coeziunii teritoriale, economice şi sociale şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Un pas înainte

Comisia Europeană a dat publicităţii, în luna ianuarie, o serie de nouă studii – câte unul pentru fiecare coridor de transport – privind dezvoltarea şi finanţarea reţelei TEN-T până în anul 2030. Acestea analizează starea infrastructurii actuale, problemele care împiedică fluxurile de pasageri şi marfă şi identifică acţiunile care trebuie realizate până în 2030. Rezultatele studiilor includ liste preliminare cu proiecte care vizează completarea transportului transfrontalier, eliminarea blocajelor şi sporirea interoperabilităţii.

Nevoile financiare pentru această perioadă pentru întreaga Uniune au fost calculate la 700 de miliarde de euro, fondurile urmând a fi obţinute din Fondul European de Coeziune, facilitatea „Conectarea Europei” sau prin Planul de investiţii Juncker în valoare de 315 miliarde de euro, lansat în noiembrie 2014.

Specialiştii subliniază importanţa utilizării optime a infrastructurii de-a lungul coridoarelor, printr-un sistem de transport inteligent (smart transportation), printr-un management eficient şi promovarea celor mai inovatoare soluţii de transport nepoluant. Acum este pentru prima oară când zeci de mii de kilometri de cale ferată, drumuri, conexiuni dintre ape şi uscat, porturi, aeroporturi şi alte terminale de transport au fost studiate într-o manieră extrem de minuţioasă şi cu o metodologie unitară.

Trebuie să intensificăm eforturile pentru a ne asigura că reţeaua centrală, esenţială pentru fluxurile de mărfuri şi pasageri în întreaga UE, va fi complet operaţională până în anul 2030. Acum este momentul să investim în proiectele TEN-T, maximizând beneficiile facilităţii „Conectarea Europei” şi ale Planului de investiţii recent lansat de Comisie. Reţeaua TEN-T este esenţială pentru o Uniune care luptă pentru dezvoltare, noi locuri de muncă şi competitivitate. Pe măsură ce Europa iese încet din criza economică, avem nevoie de o Uniune conectată, fără bariere, pentru ca piaţa unică să prospere”, a punctat comisarul european pentru transport, Violeta Bulc.

Reţeaua TEN-T include toate modurile de transport şi suportă aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă al Europei. Unul din obiectivele importante în ceea ce priveşte crearea unei reţele intermodale, este asigurarea alegerii celui mai potrvit mod de transport pentru fiecare etapă a călătoriei.

Am încredere că putem trece la un nivel superior în ceea ce priveşte serviciile aduse populaţiei şi în transformarea mijloacelor de transport într-un instrument eficient care să vină în întâmpinarea nevoilor cetăţenilor şi a mediului de afaceri. De exemplu, marele meu vis este a acela de a crea zona biletului unic ceea ce înseamnă că orice cetăţean, stând pe canapeaua de acasă să poată, pe baza nevoilor şi dorinţelor lui să aleagă exact mijlocul de transport pe care vrea să-l folosească între punctul 1 şi punctul 2. Ceea ce înseamnă, de exemplu, că, dacă vrei să călătoreşti de la Lisabona la Helsinki, să poţi să combini cele mai bune variante ca transport şi preţ”, a mai explicat Violeta Bulc.

Scopul noii reţele de transport este ca, treptat, până în 2050, cea mai mare parte a cetăţenilor şi a companiilor din Europa să se afle la cel mult 30 de minute distanţă, ca timp de deplasare, de această reţea globală, iar călătorile să devină mai sigure, mai puţin aglomerat, mai fluente şi mai rapide.

La primăvară, responsabilii numiţi pentru fiecare coridor în parte, vor înainta Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei Europene planuri de acţiune concrete, care vor determina dezvoltarea ulterioară proiectelor. Aceste planuri vor determina dezvoltarea ulterioară a coridoarelor. Ele vor fi fundamentate pe studiile lansate în ianuarie 2015 şi vor fi supuse aprobării statelor membre care sunt vizate pentru realizarea lor.

 

Posibilele investiţii 

Documentele referitoare la coridoarele Rin – Dunăre şi Orient – Mediterana de Est prezintă un portofoliu de proiecte şi de pe teritoriul României. Unele dintre ele au fost deja demarate, altele pot deveni eligibile pentru finanţare.

Proiectele identificate au ca obiect:

  • infrastructura rutieră – autostrada Sibiu-Pitesti, autostrada Orăştie-Sibiu, autostrada Timişoara – Lugoj, drum express Lugoj-Craiova, dezvoltarea şoselei Dr.Turnu Severin-Maglavit/Calafat, şoseaua Alxandria-Craiova
  • infrastructura feroviară – tronsonul Arad – Constanţa, inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă şi Feteşti; tronsonul Timişoara – Drobeta Turnu Severin – Craiova / Calafat – Bucureşti
  • infrastructura fluvială – segmentul românesc al Dunării, inclusiv canalul Dunăre – Marea Neagră)
  • conexiunile dintre reţele – conectarea aeroporturilor (Otopeni şi Traian Vuia) şi a porturilor (Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi Constanta) cu infrastructura feroviară şi rutieră.

Coridorul “Orient – Mediterana de Est”

Coridorul Orient – Mediterana de Est urmează să conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană, optimizând utilizarea porturilor ţărilor UE. Proiectul va îmbunătăţi legăturile de transport între nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonică şi Europa de Sud-Est. Coridorul continuă pe mare către Grecia şi Cipru.

Coridorul conectează porturile germane Bremen, Hamburg şi Rostock prin Republica Cehă şi Slovacia, cu o ramificaţie prin Austria, mai departe prin Ungaria, prin portul românesc Constanţa, portul bulgar Burgas, cu o legătură către Turcia, până la porturile greceşti Salonic şi Pireu, cu o legătură prin „Autostrada Mării” spre Cipru. El cuprinde căi ferate, căi rutiere, aeroporturi, porturi, terminale feroviar-rutiere şi căile navigabile interioare ale râului Elba. Principalul sector cu trafic îngreunat este calea ferată Timişoara – Sofia.

În concluziile studiului privind acest coridor, autorii analizează situaţia “la zi” a infrastructurii din ţară, având în vedere şi Strategia “România 2020”, descrisă în Raportul preliminar privind Masterplan-ul General de Transport. Astfel, sunt remarcate schemele de autostrăzi începute, care se extind spre reţeaua de autostrăzi europene; investiţiile considerabile prevăzute pentru calea ferată, destinate atingerii unei viteze a trenurilor de 160 km/h, ameliorării materialului rulant, precum şi a serviciilor şi infrastructurii aferente gărilor; dorinţa de a îmbunătăţi atât aeroporturile, cât şi căile navigabile şi porturile, a căror stare afectează, în prezent, transportul de marfă.
Dar, lăsînd la o parte planurile autorităţilor de la Bucureşti, autorii studiului privind Coridorul “Orient – Mediterana de Est” pun un diagnostic obiectiv, dar dur privind infrastructura românească de transport.

Calea ferată – Situaţia proiectelor planificate sau în curs de desfăşurare nu va rezolva, pe termen scurt, principalele blocaje identificate în reţeaua feroviară a ţării. De natură tehnică, operaţională sau privind interoperabilitatea, acestea nu sunt abordate pe mai mult de 75% din secţiunea romînească a coridorului. Lipsa finanţării, costurile estimate ale investiţiilor ridicate şi numărul mare de proiecte ce se derulează în jurul României, întârzie demararea unei planificări necesare şi a studiilor de fezabilitate aferente.

Rutier – Finalizarea proiectelor aflate în desfăşurare de-a lungul reţelei de drumuri aparţinând coridorului OEM este de aşteptat să rezolve majoritatea blocajelor actuale până în anul 2020. Singura excepţie este lipsa completării printr-o autostradă sau printr-un drum expres a secţiunii de drum de la Lugoj la Drobeta Turnu Severin, pentru care nu există niciun studiu recent sau un proiect planificat.

Transportul intermodal – Transportul intermodal din România este subdezvoltat. Ca parte a Strategiei de Transport Intermodal, vor fi efectuate studii pentru identificarea şi analiza unei noi locaţii destinate construirii unui terminal la Timişoara. Facilitatea propusă include dezvoltarea unei platforme de depozitare cu o suprafaţă maximă a bazei de 10 acri (aproximativ 40.460 mp), o conexiune pentru un terminal de cale ferată, utilităţi conectate şi infrastructura rutieră necesară. Locaţia şi finanţarea sunt încă subiect de discuţie. Terminalele existente în Craiova şi Timisoara sunt deţinute de către operatorul naţional feroviar de marfă, CFR Marfa, care este în curs de privatizare şi se anticipează că sectorul privat va prelua responsabilitatea actualizării materialului rulant, întreţinerii şi furnizării infrastructurii asociate.

Proiectele pentru România din Coridorul “Orient – Mediterana de Est”

Cale Ferată
Descrierea proiectului Iniţiatorul proiectului Perioada Costul (mil.euro) Surse finantare
Reabilitarea căii ferate Graniţa Ungaria/România-Curtici-Arad-Deva-Simeria. Viteza trenurilor va atinge 160 km/h. CFR Infrastructură 2011-2017 364 Co-finanţare UE (fonduri coeziune)
Reabilitarea căii ferate Craiova-Calafat. Viteza trenurilor va creşte. CFR Infrastructură 2018-2015 Co-finanţare UE (fonduri coeziune)
Modernizarea liniei de cale ferată Arad-Timişoara-Caransebeş pentru creşterea vitezei trenurilor CFR Infrastructură de determinat
Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeş-Dr. Turnu Severin-Craiova CFR Infrastructură de determinat
Rutier
Descrierea proiectului Iniţiatorul proiectului Perioada Costul (mil.euro) Surse finantare
Autostrada Timişoara-Lugoj. Construcţia unei autostrăzi (A1), între Timişoara şi Lugoj, cu 2×2 benzi, 25,625 km, 9,5km centura Timişoarei (Lot1) CNADNR până în 2019 293,94 Co-finanţare UE (fonduri de coeziune)
Autostrada Nădlac Arad. Construcţia unei noi autostrăzi (A1), secţiunea dintre graniţă şi Nădlac-Arad, 2×2 benzi, 38,882 km si o conexiune între Nădlac şi DN7, 5,91 km. CNADNR până în 2015 296,77 Co-finanţare UE (fonduri de coeziune)
Studiu pentru dezvoltarea şoselei Dr.Turnu Severin-Maglavit/Calafat. Proiectarea unei autostrăzi standard între Dr.Turnu Severin-Maglavit/Calafat CNADNR De finanţat de UE din fonduri de coeziune
Drum express Lugoj-Craiova. Studiu pentru construcţia unui nou drum expres (E70), secţiunea Lugoj-Craiova CNADNR 2020-2030 1,81 De finanţat de UE din fonduri de coeziune
Dezvoltarea şoselei Dr.Turnu Severin-Maglavit/Calafat CNADNR 2020-2030 50,8 Fondul Regional de Dezvoltare

 

Coridorul Rin – Dunăre

Cel de-a doilea coridor care tranzitează România, Rin-Dunăre, va lega regiunile Strasbourg şi Frankfurt, prin sudul Germaniei, de Viena, Bratislava, Budapesta şi Marea Neagră, cu o componentă importantă ce asigură conexiunea între Munchen, Praga, Zilina, Kosice şi graniţa cu Ucraina.

Coridorul Rin – Dunăre, conectează Strasbourg şi Mannheim prin intermediul a două axe paralele din sudul Germaniei, una de-a lungul râului Main şi al Dunării, iar cealaltă prin Stuttgart şi München, cu o ramificaţie spre Praga şi Zilina, până la frontiera slovaco-ucraineană, prin Austria, Slovacia şi Ungaria, până la porturile româneşti Constanţa şi Galaţi. El cuprinde căi ferate, căi rutiere, aeroporturi, porturi, terminale feroviar-rutiere şi sistemul de căi navigabile interioare ale râului Main, canalul Main-Dunăre, întregul curs al Dunării în aval de Kelheim (Germania) şi râul Sava (Serbia).

 Proiectele pentru România din Coridorul “Rin – Dunăre”

 

Descriere Iniţiator Durată Cost (mil. euro) Surse de finanţare
Construcţia unei autostrăzi cu 2×2 benzi, de 38,883 km şi o conexiune  între Nădlac şi DN7, de 5,91 km CNADNR 2015 296,77 205,85 mil. euro/Fondul de Coeziune; 85% co-finanţare din Fondul de Coeziune
Construcţia unei autostrăzi de 2×2 benzi, de 44,5 km, din care 12,5 km şoseaua de centură Arad CNADNR 2015 384,22 117,7 mil. euro/Fondul de Coeziune
Construcţia unei autostrăzi de 2×2 benzi, de 25,625 km şi şoseaua de centură Timişoara, de 9,5 km CNADNR 2019 293,94 202,85 mil. euro/Fondul de Coeziune; 85% co-finanţare din Fondul de Coeziune
Construcţia unei autostrăzi de 2×2 benzi, de 27,472 km şi o conexiune de 11,4 km între noua autostradă şi centura Lugoj CNADNR 2018 252,27 172,7 mil. euro/Fondul de Coeziune
Construcţia unei autostrăzi de 2×2 benzi, de 71,88 km CNADNR 2016 600,0 85% co-finanţare din Fondul de Coeziune
Construcţia unei autostrăzi de 2×2 benzi, de 82,07km CNADNR 2017 715,6 392,78 mil.euro/Fondul de Coeziune
Construcţia unei autostrăzi de 2×2 benzi, de 51,3 km CNADNR 2016 409,32 67 mil. euro/Fondul de Coeziune
Completarea corindorului central TEN-T „Rin-Dunăre” CNADNR 2022 1.900 (drum expres); 2270 (autostradă) 85% co-finanţare din Fondul de Coeziune
Construcţia unui drum expres pe coridorul central TEN-T CNADNR 2020-2030 1,81 Fondul de Coeziune/Fondul European de Dezvoltare Regională
Dezvoltare şosea EuroTrans pe coridorul central TEN-T CNADNR 2014-2020 41,5 Fondul European de Dezvoltare Regională
Dezvoltare şosea EuroTrans pe coridorul central TEN-T CNADNR 2020-2030 50,8 Fondul European de Dezvoltare Regională
Dezvoltare şosea TransRegio pe coridorul central TEN-T CNADNR 2020-2030 103,0 Fondul European de Dezvoltare Regională
Dezvoltare EuroTrans pe coridorul central TEN-T CNADNR 2014-2020 29,5 Fondul European de Dezvoltare Regională
Studiu tehnic şi consultare CNADNR 2009 1,89 1,42/ISPA
Reabilitarea a 127,097 km din DN6, reabilitarea a 17 poduri, 6 mari parcări CNADNR 2015 192,48 Fondul European de Dezvoltare Regională
Descriere Iniţiator Durată Cost (mil. euro) Surse de finanţare
Construirea unui nou terminal feroviar/rutier autorităţi locale început în 2011 18 TBD
Construirea unui nou terminal feroviar/rutier autorităţi locale început în 2015 10 TBD
Descriere Iniţiator Durată Cost (mil. euro) Surse de finanţare
Construcţia digului de Sud, portul turistic Administraţia Porturilor Maritime 2015-2016 4,7 stat+resursele companiei
Modernizarea infrastructurii de apă și canalizare în Portul Constanța Administraţia Porturilor Maritime 2015-2016 26,0 stat+Fondul European de Dezvoltare Regională
Modernizarea sistemului energetic în Portul Constanţa Administraţia Porturilor Maritime 2015-2016 24,0 stat+Fondul European de Dezvoltare Regională
Proiecte IT Administraţia Porturilor Maritime 2015-2016 7,0 stat+Fondul European de Dezvoltare Regională
Achiziționarea de nave tehnice Administraţia Porturilor Maritime 2015-2016 44,0 stat+Fondul European de Dezvoltare Regională
Dezvoltarea unei insule artificiale în Portul Constanţa Administraţia Porturilor Maritime 2015-2017 250,0 stat+Fondul European de Dezvoltare Regională (posibil PPP)
Finalizarea digului de Nord în Portul Constanța Administraţia Porturilor Maritime 2011-2015 147,1 stat+Fondul European de Dezvoltare Regională
Dezvoltarea capacității feroviare în Portul Constanța Sud – Agigea Administraţia Porturilor Maritime 2015-2016 5,0 stat+fonduri UE
Parc fotovoltaic Administraţia Porturilor Maritime 2015-2016 40,0 stat+fonduri UE
Parc eolian Administraţia Porturilor Maritime 2018-2020 60,0 stat+fonduri UE
Modernizarea infrastructurii portuare Administratia Porturilor Dunării Fluviale 2016-2017 20,0 stat+Fondul European de Dezvoltare Regională
GreenPort de înaltă performanţă ILR Logistică Romania 2013-2015 0,8 stat+TEN-T
Modernizarea infrastructurii portuare Administratia Porturilor Dunării Fluviale 2015-2016 5,0 stat+Fondul European de Dezvoltare Regională
Dezvoltarea unei platforme multimodale și a legăturilor cu uscatul Administratia Porturilor Dunării Fluviale 2016-2020 103,35 stat+Connecting Europe Facility
Modernizarea infrastructurii portuare Administratia Porturilor Dunării Fluviale 2016-2018 8,2 stat+Fondul European de Dezvoltare Regională
Dezvoltarea unei platforme multimodale Administratia Porturilor Dunării Maritime 2015-2018 134,0 stat+Connecting Europe Facility
Terminal de grâu – Cheiul 31 Administratia Porturilor Dunării Maritime 2012-2016 3,56 stat+sursă de finanţare de stabilit
Terminal de grâu – Cheiul 32 Administratia Porturilor Dunării Maritime 2012-2015 6,87 stat+sursă de finanţare de stabilit
Descriere Iniţiator Durată Cost (mil. euro) Surse de finanţare
Dezvoltarea infrastructurii, Îmbunătăţirea condiţilor de navigare între Călăraşi şi Brăila Administraţia Fluvială a Dunării de Jos din 2016 de determinat de determinat
Construcţia unei noi infrastructuri, Sistematizarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru nagivaţie şi alte utilizări Administraţia Canalelor Navigabile după 2020 1.381,0 Bugetul de stat, Fondul de Coeziune, PPP
Dezvoltarea infrastructurii, protecţia ţărmurilor pe o lungime de 50 km, studiu de fezabilitate, lucrări de construcţie Administraţia Fluvială a Dunării de Jos 2012-2020 162,0 33,72 mil. euro/Bugetul de stat; 116 mil. euro/Fondul de Coeziune; 12,32/BEI
Reabilitarea infrastructurii, a ecluzelor şi a echipamentelor Administraţia Canalelor Navigabile 2013-2017 228,61 72,23 mil. euro/Bugetul de stat; 156,38 mil. euro/Fondul de Coeziune
Consolidarea ţărmurilor Administraţia Canalelor Navigabile 2015-2020 185,0 27,75 mil. euro/Bugetul de stat; 157,25/Fondul de Coeziune
Dezvoltarea infrastructurii, consolidarea ţărmurilor Administraţia Canalelor Navigabile 2014-2020 309,22 Bugetul de stat, Fondul de Coeziune
Reabilitare, Întreţinere, Echipamente Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, Administraţia Canalelor Navigabile de determinat 40,66 de determinat
Reabilitare Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II Hidroelectrica de determinat 39,25 de determinat

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, luna februarie 2015)

Adaugati comentariu