Moment de inflexiune în economia românească

Nivelul de încredere al mediului de afaceri în evoluţia pieţei s-a consolidat la începutul acestui an, înregistrând cea mai mare valoare măsurată din anul 2012. Acest nivel, pe care îl monitorizăm de două ori pe an în barometrul mediului de afaceri realizat de EY România, se apropie acum de 60%.



Bogdan-Ion-floteauto

Mai mult decât atât, procentul celor foarte încrezători în perspectivele de creştere a pieţei s-a multiplicat de aproape 2,5 ori în ultimii doi ani, ajungând la 17% din totalul oamenilor de business respondenţi.

În acelaşi timp, firmele respondente se dovedesc mai încrezătoare în creşterea proprie decât în creşterea sectorului în care activează. Oamenii de afaceri care consideră că sectorul va înregistra o tendinţă pozitivă (60%) sunt mai puţini faţă de cei care cred că afacerea lor va creşte (77%). Practic, firmele care reprezintă diferenţa de 17 puncte procentuale sunt încrezătoare că vor merge împotriva curentului, crescând în ciuda faptului că piaţa în care activează nu va urma aceeaşi tendinţă.

Să nu uităm ce s-a întâmplat în criza din 2009. E nevoie să manifestăm prudenţă, mai ales atunci când creşterea economică se bazează pe consum. După cum am văzut deja din datele INS, creşterea de anul trecut a venit într-o măsură foarte mare din consum. Contribuţia consumului a fost de 4%, în timp ce contribuţia formării de capital fix de 1,8% a fost neutralizată de efectul net al exporturilor şi importurilor de bunuri şi servicii, de -1,6%.

În acest an şi în cei care urmează putem creşte urmărind un parcurs echilibrat şi ţinând sub control riscurile unei dezvoltări economice nesustenabile sau putem repeta, într-o oarecare măsură, tipul de creştere din perioada 2004-2008.

Creşterea prin consum, ca efect al scăderii taxelor şi al majorării salariilor bugetarilor, este necesar să fie susţinută într-o măsură mai mare de investiţii şi creşterea productivităţii. Oamenii de afaceri şi-au propus deja să impulsioneze investiţiile. Practic, doar 4% dintre companii vor scădea nivelul investiţiilor în 2016, 15% le vor păstra la nivelul anului anterior, în timp ce 81% le vor mări. 45% au buget în creştere cu 5-20%, iar 11% vor avea un buget de investiţii cu peste 20% mai mare faţă de 2015. Pe fondul investiţiilor în tendinţă ascendentă în intenţiile oamenilor de afaceri, reducerea costurilor cade în ordinea priorităţilor, îmbunătăţirea productivităţii devenind zona de focus pentru mediul de business în acest an (27% dintre respondenţi).

Trei puncte forte ale României

Investiţii în industrie
Începând cu 2008, s-au pierdut 3,5 milioane de locuri de muncă din industriile producătoare la nivelul Uniunii Europene, presiunea pe preţuri a scăzut marjele companiilor în majoritatea statelor Uniunii iar contribuţia industriei producătoare la PIB-ul UE a înregistrat o scădere. România se situează peste media europeană în privinţa contribuţiei industriei la valoarea adăugată brută, ajungând la 25% în anul 2013, în urma creşterii înregistrate în perioada 2009-2013. Accelerând industria românească, prin atragerea de investiţii străine, dar şi mult discutatele investiţii în infrastructură, România poate mări creşterea bazată pe export.

IT
Sectorul IT este în plină expansiune, cu o contribuţie PIB în 2015 mai mare decât agricultura – şi pe fondul unui an agricol mai slab. Cu o contribuţie de 0,6% la creşterea economică din 2015 şi în tendinţă de creştere faţă de 2014, dar şi cu o plasare pentru România pe locul 13 în topul celor mai importante locaţii de servicii globale (un salt de 5 locuri în doar doi ani, conform unui raport global), IT-ul poate deveni un motor mai predictibil al creşterii economice decât agricultura.

Potenţialul zonei rurale
România are o suprafaţă agricolă utilizată de 13 milioane de hectare, una dintre cele mai mari astfel de suprafeţe din Uniunea Europeană, iar 25% din populaţia României lucrează în agricultură. Zona rurală, prin procentul important de populaţie neocupată şi prin potenţialul mare de dezvoltare, poate genera creştere sustenabilă în anii următori. Este necesară, însă, o schimbare de perspectivă. Acum, ruralul este perceput de cele mai multe ori ca o vulnerabilitate, este “cealaltă Românie” care ne ţine pe loc sau chiar conduce la regres.

Adăugând la aceste trei puncte forte spiritul antreprenorial, de asemenea în creştere, şi revenirea pe tendinţă ascendentă a investiţiilor străine directe (+25% în 2015, faţă de 2014), avem ingrediente valoroase pentru a direcţiona dezvoltarea României în acest punct de inflexiune spre o creştere sustenabilă în următorii ani. Cu condiţia asumării cu responsabilitate a reformelor structurale, a investiţiilor mult aşteptate în infrastructură şi a definirii unei strategii de ţară cu obiective ambiţioase, dar realiste.

 

 

Adaugati comentariu