11 autostrăzi şi 19 drumuri expres noi, până în 2030

Master Planul General de Transport, document adoptat de Guvern în luna septembrie, prevede în sectorul rutier construirea a 6.796 de km de drum, din care 1.512 km de autostradă şi 1.836 km de drum expres.



autostrada-floteauto

Master Planul General de Transport (MPGT) este documentul care stabileste principalele direcţii de dezvoltare ale infrastructurii, pe toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal. Documentul reprezintă cadrul general de dezvoltare, sursele de finanţare, strategia de implementare a proiectelor, precum şi asigurarea activităţii de întretinere şi reparaţii curente pentru infrastructura de transport naţional până în anul 2030. Mai mult decât atât, adoptarea sa a fost esenţiala pentru accesarea fondurilor structurale şi asigurarea continuităţii finanţării din partea Uniunii Europene.

Punerea sa în practică va duce la creşterea siguranţei traficului, la îmbunătăţirea stării drumurilor, la creşterea vitezei de deplasare a vehiculelor şi, nu în ultimul rând, la dezvoltare economică regională.

În procesul de definitivare al MPGT, încă din 2014, au avut loc o serie de consultări cu societatea civilă. După parcurgerea acestei etape, au fost iniţiate discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene, care au agreat documentul, iar, ulterior, a fost prezentat comisiilor de specialitate din Parlament. În iunie 2016, proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea acestui document strategic a fost supus consultării publice şi dezbaterii în cadrul Comisiei de Dialog Social.

De altfel, autorităţile consideră că necesitatea elaborarii Master Planului General de Transport, s-a impus ca o condiţionalitate ex-ante a finanţărilor din cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM), documentul fiind un instrument de lucru prin care se analizează situaţia existentă şi se stabilesc nevoile de dezvoltare şi de prioritizare, precum şi proiectele de infrastructură de transport la nivel naţional.

„Asigurarea respectării la termen a prevederilor şi angajamentelor statului roman referitoare la îndeplinirea conditionalităţilor ex-ante ân raporturile cu Comisia Europeană presupune garantarea unui cadru normativ predictibil şi coerent care să creeze condiţiile pentru îndeplinirea angajamentelor”, subliniază reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

Acest document strategic are ca instrument de decizie Modelul Naţional de Transport care utilizează date de natură economică, demografică şi de transport, pe baza căruia se determină prognozele de trafic la nivelul unui proiect de infrastructură, oferind informaţii pentru fundamentarea analizei cost-beneficiu în vederea prioritizării proiectelor.

Pe lângă proiectele de construire şi modernizare a infrastructurii, în Master Planul General de Transport sunt prevăzute şi propuneri de îmbunătăţire a serviciilor pentru toate modurile de transport: achiziţionarea de material rulant nou pentru calea ferată, achiziţionarea navelor de dragaj sau intervenţie în sectorul naval, a echipamentului de siguranţă şi securitate în domeniul aerian, dar şi a echipamentelor IPS pe sectorul rutier.

Doar 3% din reţea este la standard de autostradă

Potrivit datelor INS, transportul rutier reprezintă cel mai important şi utilizat mod de transport, în condiţiile în care acoperă 75% din transportul de călători şi aproape 50% din cel de mărfuri. Autorii Master Planului General de Transport estimează că în 2020, numărul de călătorii cu autoturismul (afaceri, afaceri personale, navetă, vacanţe) va creşte cu 15% faţă de cel din prezent, depăşind 2.700.000 de călătorii. Tot în 2020, numărul de călătorii în transportul de marfă va ajunge la 769.913 deplasări, cu aproape 31% mai multe decât în prezent.

În condiţiile în care doar 3% din reţeaua rutieră naţională este la standard de autostradă, Master Planul General de Transport prevede construirea a 11 autostrăzi. Totodată este promisă si realizarea a 19 drumuri expres.

De exemplu, documentul prevede anul 2022 ca termen de finalizare a autostrăzilor Sibiu – Piteşti, şi Comarnic – Braşov. Cu doi ani mai devreme, în 2020, trebuie dată în folosinţă autostrada Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni, iar anul următor ar trebui să se deschidă traficului autostrada Suplacu de Barcău – Borş (+ Oradea). Pentru construcţia de drumuri expres, termenul cel mai apropiat este cel al extinderii la patru benzi a Centurii Sud Bucureşti, respectiv 2018.

Proiectele pentru autostrăzi

1. Sibiu – Piteşti – cost: 1.673,57 mil. euro; lungime: 116,60 km; perioadă de realizare: 2016-2022
2. Comarnic – Braşov – cost: 997,75 mil. euro; lungime: 58 km; perioadă de realizare: 2016-2022
3. Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni – cost: 1.129.70 mil. euro; 135 km; perioadă de realizare: 2016-2020
4. Nădăşelu – Suplacu de Barcău – cost: 1.002,55 mil. euro; lungime: 93,3 km; perioadă de realizare: 2016-2018
5. Sibiu – Braşov – cost: 816,44 mil. euro lungime: 120 km; perioadă de realizare: 2016-2020
6. Suplacu de Barcău – Borş (+Oradea) – cost: 304,43 mil. euro; lungime: 74,50 km; perioadă de realizare: 2016-2017
7. Craiova – Piteşti – cost: 899,41 mil. euro; lungime: 124,30 km; perioadă de realizare: 2017-2020
8. Inel Bucureşti (A0) – cost: 1.335 mil. euro; lungime: 102 km; perioadă de realizare: 2018-2022
9. Tg. Mureş – Tg. Neamţ – cost: 2.942,57 mil. euro; lungime: 183,80 km; perioadă de realizare: 2016-2026
10. Ploieşti – Comarnic – cost: 306,77 mil. euro; lungime: 51.30 km; perioadă de realizare: 2021-2024
11. Braşov – Bacău – cost: 1.845,46 mil. euro; lungime: 160 km; perioadă de realizare: 2021-2026

Proiectelor pentru drumuri expres:

1. Modernizare Centura Sud Bucureşti – 4 benzi – cost: 176 mil. euro; lungime: 35 km; perioadă de realizare: 2016-2018
2. Ploieşti – Buzău – cost: 254,80 mil. euro; lungime: 65 km; perioadă de realizare: 2016-2020
3. Bacău – Paşcani – cost: 388,95 mil. euro; lungime: 81,2 km; perioadă de realizare: 2016-2020
4. Focşani – Bacău – cost: 428,30 mil. euro; lungime: 109,3 km; perioadă de realizare: 2016-2020
5. Buzău – Focşani – cost: 282,36 mil. euro; lungime: 72 km; perioadă de realizare: 2016-2020
6. Paşcani – Suceava – 289,99 mil. euro; lungime: 60,5 km; perioadă de realizare: 2016-2020
7. Bucureşti – Craiova – cost: 764,40 mil. euro; lungime: 195 km; perioadă de realizare: 2026-2031
8. Suceava – Siret – cost: 196,20 mil. euro; 41 km; perioadă de realizare: 2021-2024
9. Buzău – Brăila – cost: 384,16 mil. euro; lungime: 98 km; perioadă de realizare: 2021-2023
10. Legătura A3 – Aeroport Henri Coandă – cost: 43,11 mil. euro; lungime: 9 km; perioadă de realizare: 2017-2019
11. Drobeta Tr. Severin – Lugoj – cost: 1345,61 mil. euro; lungime: 142 km; perioadă de realizare: 2025-2032
12. Găeşti – Ploieşti – cost: 355,61 mil. euro; lungime: 74,2 km; perioadă de realizare: 2021-2023

13. Craiova – Dorbeta Tr.Severin – cost: 615,16 mil. euro; lungime: 104 km; perioadă de realizare: 2026-2032
14. Focşani – Galaţi – Giurgiuleşti – cost: 399,84 lungime: 10 km; perioadă de realizare: 2021-2023
15. Suceava – Botoşani – cost: 124,54 mil. euro; lungime: 26 km; perioadă de realizare: 2028-2031
16. Bacău – Piatra Neamţ – cost: 239,12 mil. euro; lungime: 61 km; perioadă de realizare: 2028-2031
17. Constanţa – Tulcea – Brăila (+ pod peste Dunăre) – cost: 1141,88 mil. euro; lungime: 187,7 km; perioada de realizare 2016-2018 / 2028-2032
18. Turda – Halmeu (+Bistriţa, Baia Mare şi Petea) – cost: 1713,21 mil. euro; lungime: 320,2 km; perioadă de realizare: 2028-2032
19. Piteşti – Braşov – cost 1224,10 mil. euro; lungime: 124 km; perioadă de realizare: 2031-2036

Cea mai mare rată a accidentelor mortale

Nu este niciun secret că România se confruntă cu o problemă semnificativă în ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere prin comparaţie cu alte ţări din cadrul Uniunii Europene (UE). Ţinând cont de indicatorii utilizaţi de Comisia Europeană pentru măsurarea gradului de siguranţă rutieră, clasamentul şi poziţia României în UE sunt următoarele:

– Număr decese la un milion de locuitori: pe locul 24 din 28; 94 faţă de media UE de 60;
– Număr decese la 10 miliarde de pasageri-kilometri: pe locul 28 din 28; 259 faţă de media UE de 61;
– Număr decese la un milion de autoturisme : pe locul 28 din 28; 466 faţă de media UE de 126.

Conform acestor date, rezultă foarte clar că România are cea mai mare rată a accidentelor mortale din Europa.

Aproximativ 30% din totalul accidentelor corespund reţelei de autostrăzi şi drumuri naţionale, iar impactul economic este estimat la 1,2 miliarde de euro pe an.

Pe de altă parte, drumurile cu o singură bandă pe sens sunt recunoscute ca fiind cele mai periculoase, după cum rezultă din studiile recente efectuate de EuroRAP (European Road Assessment Programme). Acestea concluzionează că, în Europa, riscul de incidenţă a accidentelor pentru un drum cu o singură bandă pe sens este de patru ori mai mare decât pentru autostrăzi. De asemenea, acest lucru reiese şi din statisticile locale, care reflectă un risc semnificativ mai mare pentru drumurile cu o singură bandă pe sens: în cazul drumurilor naţionale există un risc de peste şase ori mai mare decât pentru autostrăzi şi de peste trei ori mai mare în cazul în care se iau în calcul doar drumurile naţionale din zonele interurbane. În prezent, aproximativ 90% din reţeaua naţională este formată din drumuri cu o singură bandă, ceea ce fără îndoială contribuie la statisticile defavorabile, precum şi la costuri economice semnificative asociate accidentelor rutiere.

Viteza medie ar putea creşte la 90-100 km/h

Lăsând la o parte proporţia mică din reţeaua naţională care este la standard de autostradă, viteza medie pe reţeaua naţională este de aproximativ 66 km/h, pentru călătoriile interurbane. Acest lucru nu este considerat suficient pentru o reţea naţională pentru care, potrivit comparaţiilor internaţionale, viteza medie ar trebui să înregistreze valori cuprinse între 90 – 100 km/h, pentru a fi considerate adecvate. Cerinţele europene pentru rute deservite de autostrăzi şi drumuri expres la standarde înalte de calitate prevăd o viteză minimă de 100 km/h.

Starea drumurilor: pe ultimele locuri din lume

Potrivit Master Planului General de Transport, aproximativ 50% din reţeaua naţională este considerată a fi în stare tehnică bună, 30%, în stare tehnică mediocră, iar 20%, într-o stare tehnică precară. Din punct de vedere georgrafic, drumurile de la câmpie şi deal au o stare bună în proporţie de 41,7%, respectiv 40,6%, iar cele de la munte doar în proporţie de 18,3%. Ultima comparaţie la nivel internaţional este ancheta efectuată de Forumul Economic Mondial spre care în „Raportul global al competitivităţii (2011-2012)”, plasează România pe locul 137 din 142 de ţări analizate din punct de vedere al calităţii infrastructurii rutiere.

Peste 2.000 de km de autostradă până în 2030

Conform Eurostat, în anul 2012 lungimea reţelei de autostrăzi din România era de 550 km ceea ceea ce reprezenta o densitate de 2 km. la 1.000 de locuitori şi peste 36.000 locuitori raportat la numărul kilometrilor de autostradă, departe însă de media europeană.

Perspectivele de dezvoltare conform Master Planului General de Transport sunt ca până în anul 2030 reţeaua de autostrăzi să crească la peste 2.000 km, iar raportul locuitori/km de autostradă să fie de aproximativ 9.700.

(Articol publicat în revista Flote Auto, octombrie 2016)

Adaugati comentariu