Mai puţine accident grave, mai multe persoane decedate

Pe drumurile publice din România s-au produs 8.686 de accidente rutiere grave, în timpul cărora 8.285 de persoane au fost rănite grav, iar 1.913 şi-au pierdut viaţa, se arată în cea de-a şasea ediţie a "Buletinului siguranţei rutiere".



accident

Realizat de Poliţia Români, studiul reprezintă o analiză a indicatorilor care reflectă specificul fenomenului rutier, datele fiind valabile, însă, pentru anul 2016.

În comparaţie cu anul precedent, numărul accidentelor rutiere grave a fost mai mic cu 13,5%, dar numărul de persoane decedate a crescut cu 1,1%. În funcţie de categoria drumului, accidentele grave de circulaţie se repartizează, în principal, între străzi (38%), drumuri naţionale (35%) şi drumuri judeţene (17%).

În accidentele rutiere grave care au avut loc în anul 2016 au fost implicate 20.610 vehicule, de cele mai diverse categorii. Din totalul acestora, 13.701 au fost autoturisme (aproximativ 66,5%).

Pentru 25% dintre accidentele rutiere grave (1.631) au fost stabiliţi drept vinovaţi conducătorii de autovehicule a căror vechime a permisului de conducere este mai mică de 1 an. Potrivit IGPR, aceşti şoferi prezintă cel mai mare risc de a fi implicaţi cu vinovăţie în producerea accidentelor rutiere grave.

Infrastructura rutieră, neadecvată

Reţeaua naţională de drumuri a cunoscut o evoluţie destul de lentă în perioada post-decembristă, astfel că în 2016 au fost contorizaţi cu 18,2% mai mulţi kilometri de drumuri faţă de 1990. În aceeaşi perioadă, se poate constata, însă. o creştere remarcabilă a parcului de autovehicule. Parcul de autovehicule din România este cu 26,6% mai mare în anul 2016, comparativ cu anul 2011, iar peste două treimi dintre autoturismele înregistrate în România au peste 10 ani vechime

Aproximativ 90% din reţeaua naţională este la standardul de drumuri cu o singură bandă pe sens, ceea ce are impact atât asupra timpului de călătorie, cât şi asupra siguranţei în trafic.

Percepţia populaţiei, contradictorie

În 2016, aproximativ trei sferturi dintre români (73,6%) apreciau că nivelul de siguranţă pe drumurilpublice este redus („scăzut” sau „foarte scăzut”),

potrivit rezultatelor obţinute în cadrul cercetării „Ancheta siguranţei publice”, realizată de Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică, la care au participat 13.414 persoane.

Conform sondajului, doar 26,4% dintre respondenţi au considerat că nivelul de siguranţă pe drumurile publice este „ridicat” şi „foarte ridicat”. Paradoxal, însă, deşi este mare numărul celor care percep un nivel scăzut sau foarte scăzut de siguranţă pe drumurile publice, întrebaţi în mod direct despre măsura în care ei înşişi s-au simţit în siguranţă atunci când au utilizat drumurile publice, în calitate de pietoni ori când au condus un autovehicul, datele sondajului arată că peste jumătate dintre ei au apreciat că s-au simţit în siguranţă în mare sau în foarte mare măsură.

Locul accidentelor

Oraşele rămân constant mediul predilect de producere a accidentelor rutiere grave, aici având loc cele mai multe dintre acestea (42%) şi tot aici fiind înregistraţi şi cei mai mulţi răniţi grav (41%).

Cele mai multe decese s-au înregistrat, însă, în afara localităţii şi în mediul rural. În afara localităţii s-au produs cele mai puţine accidente rutiere grave (23% din total), dar cu cele mai multe decese (38%).

Potrivit IGPR, în perioada 2012-2016 cele mai multe evenimente rutiere au avut loc pe străzile din interiorul localităţilor (40%), în timp ce majoritatea deceselor a fost înregistrată pe drumurile naţionale (53,4%), iar cele  mai puţine, pe autostrăzi (0,7%).

Cauze principale: indisciplina pietonilor şi viteza

Primele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice din România, în ultimii 5 ani, au fost indisciplina pietonilor şi viteza, acestea fiind responsabile pentru producerea a 41% din accidentele grave.

În 45% dintre accidentele grave produse în anul 2016, vinovăţia aparţine, integral sau în parte, unui conducător de autoturism.

Între anii 2012 şi 2014, această pondere a fost în scădere, de la 64,2% în 2012 la 56,5% în 2014, pentru ca în 2015 să crească la peste două treimi (aprox. 68%), în ultimul an, 2016, ponderea scăzând din nou la 55%.

Pe un trend ascendent se situează accidentele de circulaţie produse din vina bicicliştilor. Creşterea implicării cu vinovăţie în accidentele rutiere grave a bicicliştilor a început din perioada 2010- 2011, în anul 2016 fiind înregistrat un număr dublu de accidente din vina acestora comparativ cu 2011. Concomitent, s-a înregistrat şi o creştere a procentului pe care acest tip de vehicul îl reprezintă în total accidente, de la 6,6% în 2010 la 9,2% în 2012 şi la 15,2% în 2016.

Accidentele cu implicarea autoutilitarelor din vina conducătorilor acestora au crescut cu 25% în ultimul an şi cu 30% în ultimii 5 ani, fiind al treilea tip de vehicul, în ordinea frecvenţei, implicat în producerea accidentelor rutiere grave.

Cauzele accidentelor rutiere grave:

  • Viteza neadaptată la condiţiile de drum (17,2% din totalul accidentelor)
  • Traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni (15,5%)
  • Neacordarea priorităţii pietonilor (9,8%)
  • Abateri ale biciclişti lor (8,9%)
  • Neacordarea priorităţii vehiculelor (7,3%)

sig2

În mediul rural, comportamentul rutier neregulamentar al pietonilor şi bicicliştilor stă la baza cauzelor care provoacă cel mai mare număr de accidente.

În privinţa riscului pe care îl presupun, accidentele cauzate de viteza neregulamentară sunt însoţite de cea mai ridicată mortalitate.

Spre deosebire de mediul urban, accidentele cauzate de indisciplina rutieră a pietonilor şi biciclişti lor sunt, nu numai frecvente, ci şi unele care  produc o mortalitate ridicată.

Pe drumurile din afara localităţii, raportat la frecvenţă, se evidenţiază viteza neadaptată la condiţiile de drum, 31,2% dintre accidentele produse având această cauză.

Când se produc accidentele

Păstrându-se tendinţa anilor precedenţi, cele mai multe accidente grave de circulaţie s-au petrecut între lunile iulie-octombrie şi apoi în luna decembrie.

În zilele de weekend s-a înregistrat cea mai mare concentraţie de accidente ruti ere grave.

Distribuţia accidentelor rutiere în funcţie de ora producerii lor arată că numărul maxim de astfel de evenimente se înregistrează între orele 17-19.

Vârstnicii, responsabili pentru 1 din 6 accidente rutiere grave

Pe drumurile publice din România au avut loc, în 2016, 8.686 de accidente rutiere grave, dintre care 1.399 au fost produse din vina unei persoane cu vârsta de peste 65 ani, se arată în Buletinul Siguranţei Rutiere, dat publicităţii săptămâna trecută de Direcţia Rutieră din cadrul IGPR.

sig1

În cea de-a şasea ediţie a „Buletinului siguranţei rutiere”, o atenţie specială a fost acordată  persoanelor vârstnice, studiul arătând că, în accidentele grave, acestea au fost implicate atât ca şoferi, cât şi ca pietoni.

Potrivit statisticii, din cele 8.686 de accidente rutiere grave, 1.399 au fost produse din vina unei persoane cu vârsta de peste 65 ani, Astfel, din analiza Poliţiei Rutiere rezultă că mai mult de 1 din 5 decese înregistrate în 2016 pe şosele au fost cauzate de persoane de peste 65 de ani, din vina lor producându-se şi un sfert din totalul aşa-ziselor accidente cu lovire de pieton.

Documentul IGPR mai subliniază că riscul de a muri într-un accident rutier în România creşte foarte mult începând cu vârsta de 60 ani, iar peste 70 de ani se depăşeşte nivelul mediu naţional, de 97 decese la 1 milion de locuitori.

În anul 2016, în 7% din accidentele rutiere grave din România, adică în 623 de cazuri, au fost implicaţi conducători auto cu vârsta de peste 65 ani. În aproape trei sferturi dintre ele (73,4%) vina i-a aparţinut şoferului vârstnic.

Potrivit Poliţiei Rutiere, vârstnicii prezintă un risc crescut de a fi implicaţă în accidente ca pietoni şi de a fi ucişi în accident. De altfel, 956 de accidente grave s-au produs cu implicarea cel puţin a unui pieton de peste 65 de ani, ceea ce reprezintă 11% din total. Mai mult, 70% dintre decesele rezultate din accidentele în care au fost implicaţi pietoni vârstnici au fost din vina acestora.

Analizând cauzalitatea deceselor la categoria de participanţi cea mai vulnerabilă pentru segmentul de vârstă de 65 de ani şi peste, adică pietonii, se obsevă că jumătate din decese au avut drept cauză principală traversarea neregulamentară; 1 din 7 decese a fost din vina conducătorilor auto care nu au acordat prioritate pietonilor, iar 1 din 7 pietoni au murit pentru că se aflau pe partea carosabilă.

„Riscul la traversarea străzii creşte substanţial după 79 de ani, iar riscul de deces creşte rapid după 60 de ani şi foarte rapid după 70 ani”, spun poliţiştii rutieri.

Aceştia mai arată că, în ceea ce-i priveşte pe vârstnici, situaţiile de mare risc au loc în timpul orelor de vârf (orele 9-12 şi 17-18), în timpul saptămânii (mai puţin în weekend), în sezonul rece (septembrie-februarie, cu vârf în luna noiembrie), în zona urbană, în cea de domiciliu (maximum 1 km), la intersecţii (implicând traversarea unei străzi late sau la virajul la stânga al unui autovehicul), datorită complexităţii sporite a intersecţiei comparativ cu alte situaţii.

 

România vs. UE

În Uniunea Europeană, în perioada 2010-2016, s-a reuşit reducerea numărului de decese cu doar 19%, echivalentul unei reduceri medii anuale de 3,4%, în condiţiile în care era nevoie de o descreştere anuală de 6,7%. Pentru a fi atins obiectivul stabilit pentru 2020, în perioada 2017-2020 este necesară o reducere anuală de 11,4%.

O scădere în conformitate cu ritmul necesar a fost atinsă doar în trei state: Portugalia, Lituania şi Grecia. România se plasează în rândul statelor în care rata de descreştere a deceselor este apropiată de media europeană (în 2016 s-a realizat o scădere cu 19,5% faţă de 2010), fiind însă necesar ca acest ritm să fie accelerat în anii următori pentru a se încadra în ţinta stabilită.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, iunie 2018)

Adaugati comentariu