Prețurile țițeiului au crescut luni dimineață, pe măsură ce investitorii continuă să evalueze impactul potențial al escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu asupra aprovizionării.
În primele ore ale tranzacțiilor, prețul barilului de țiței WTI (de referință pentru piața americană) a crescut inițial cu aproximativ 8%. Ulterior, s-a tranzacționat cu 5,9% mai mult, ajungând la 71 dolari pe baril. Țițeiul Brent (un reper cheie pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu) a crescut cu 6,2%, la 77-78 dolari pe baril.
Traderii pariau că aprovizionarea cu petrol din Iran și din alte părți ale Orientului Mijlociu s-ar putea încetini sau chiar opri. Atacurile din regiune, inclusiv asupra a două nave care traversează Strâmtoarea Hormuz au restricționat capacitatea țărilor de a exporta petrol către restul lumii.
Un război prelungit ar duce probabil la creșterea prețurilor pentru alți combustibili, dar și pentru benzină și motorină, putând avea un impact asupra economiei globale, prin contribuția la costurile generale de producție.
De asemenea, întreruperile prelungite ale fluxurilor de petrol prin Orientul Mijlociu ar avea „implicații uriașe pentru petrol și GNL și pentru fiecare piață de pretutindeni, dacă se produc. Energia este o sursă de alimentare pentru toată producția”, a declarat RaboResearch Global Economics & Markets.
Iranul exportă aproximativ 1,6 milioane de barili de petrol pe zi, în mare parte către China. Beijingul ar putea fi nevoit să caute aprovizionare în altă parte dacă exporturile Iranului sunt perturbate – un alt factor care ar putea împinge prețurile în sus.
Cu toate acestea, China are rezerve ample de petrol de până la 1,5 miliarde de barili și ar putea compensa o scădere a petrolului iranian prin creșterea importurilor din Rusia, a declarat Michael Langham de la Aberdeen Investments.
Atacurile fuseseră anticipate, în urma unei acumulări semnificative a forțelor americane în Orientul Mijlociu, așa că traderii își ajustaseră deja pozițiile pentru a ține cont de acest risc. Cotățiile Brent testau maximele ultimelor luni, la 72–73 dolari/baril.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, prețul la pompă urmează cotațiile internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni. ”Depinde de stocurile existente în depozite, contractele rafinăriilor, cursul valutar (petrolul e cotat în dolari), politica comercială a marilor rețele. Dacă barilul crește cu 10-20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte – dar rar rămâne doar pe hârtie”, a precizat acesta.
În opinia sa, o creștere a prețului la petrol cu 10 dolari/baril aduce un plus de 70 de bani/litru în benzinăriile din România, o majorare de 20 de dolari/baril reprezintă 1 leu/litru, iar plus 30 dolari/baril este echivalent cu 2,5 lei/litru.
”Dacă țițeiul se stabilizează la 90 – 100 dolari, depășirea pragului de 9 – 10 lei/litru devine realistă. Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global: consumatorii plătesc la pompă, companiile plătesc în costuri operaționale, statele plătesc prin presiune pe buget și inflație, băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare. Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importuri de petrol, ci din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid și la București. Ce urmează? Totul depinde de durată și amploare. Escaladare moderată: creștere temporară, volatilitate ridicată, apoi stabilizare. Escaladare prelungită: petrol peste 100 dolari, inflație reaccelerată, presiune pe dobânzi. Extindere regională: risc de criză energetică globală”, arată președintele AEI.
CITEȘTE ȘI:
Care sunt tarifele de încărcare ad-hoc ale mașinilor electrice în Europa. În România, 0,4 euro/kWh
Volkswagen, bornă importantă în electrificare
Comentați?