Legea privind starea de alertă, care prevede măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, a fost adoptată, miercuri seară, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Proiectul inițiat de Guvern a suferit mai multe modificări, atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor.
Astfel, a fost scos amendamentul propus de PNL care prevedea intrarea imediat în vigoare a legii. Potrivit Constituţiei, orice act normativ intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial sau ulterior.
În aceste condiții, perioada 15 – 19 mai nu va mai include nicio restricţie în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile românilor. Chiar dacă se pot lua măsuri administrative, de reorganizare a unor instituţii, „cetăţenii vor fi liberi să acţioneze de parcă nu ar exista o pandemie”, a explicat juristul Andrei Lupu.
Acesta consideră, însă, că există soluţii pentru o astfel de situaţie, prelungirea stării de urgență.
„Cea mai corectă soluţie din punct de vedere constituţional este instituirea de către preşedintele ţării, prin decret, a stării de urgenţă pentru doar câteva zile, atât timp cât este necesar pentru intrarea în vigoare a regulilor privitoare la starea de alertă. Nu înseamnă că rămânem blocaţi în casă. Dimpotrivă, pot fi stabilite aceleaşi restricţii care urmau să fie stabilite în cazul stării de alertă sau unele chiar mai puţin grave. Decretul preşedintelui este necesar pentru a crea contextul constituţional în care autorităţile pot lua astfel de măsuri”, a precizat Adrian Lupu.
Conform legii adoptate, starea de alertă ”reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii”.
Starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile şi se poate stabili atât la nivel naţional, regional sau local. Dacă starea de alertă vizează mai cel puţin jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale, trebuie încuviinţată de Parlament, în cel mult cinci zile. În forma Guvernului această prevedere nu exista, iar în forma adoptată de Senat, încuviinţarea stării de alertă era necesară doar dacă această măsură era luată la nivelul întregii ţări.
Deputaţii au reintrodus unele articole referitoare la restricţii propuse în proiectul Guvernului, care fuseseră eliminate marţi de Senat, iar altele au rămas în forma Camerei superioare.
“Pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora. Pe durata stării de alertă poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spaţiile menţionate, cu excepţia teraselor unde se respectă măsurile de protecţie sanitară” – sunt alte prevederi adoptate de deputaţi.
Deputaţii au aprobat introducerea unui amendament care prevede posibilitatea deschiderii centrelor comerciale mai mici de 15.000 de metri pătraţi.
“Pe durata stării de alertă se pot suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu acordul CNSSU. Măsura nu se aplică în cazul centrelor comerciale mici de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare”, prevede legea.
Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum şi, după caz, cele de renunţare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalităţii de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile, mai prevede un amendament adoptat de deputaţi.
Proiectul va aştepta la Parlament două zile – termen în care acesta poate fi atacat la CCR, iar apoi va fi transmis spre promulgare preşedintelui.
CITEȘTE ȘI:
Vouchere pentru zborurile anulate. CE atacă în Justiţie statele care au permis această soluţie
Grupul Volkswagen taie bonusurile managementului
Germania îşi va redeschide frontierele pe 15 iunie
Comentați?