Legea radarelor, sub lupa Curţii Constituţionale

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României o sesizare referitoare la Legea radarelor, act normativ care prevede că maşinile de poliţie cu radar trebuie presemnalizate.



Legea radarelor

Legea radarelor, actul normativ pentru care a fost sesizată CCR, modifică art. 109 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cunoscută şi sub numele de Codul Rutier.

În documentul trimis Curţii Constituţionale, preţedintele Iohannis invocă neclaritatea textelor cu privire la presemnalizarea maşinilor de poliţie.

„Considerăm că această soluţie legislativă se îndepărtează de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la îmbunătăţirea siguranţei rutiere. (…) Apreciem că activităţile poliţiei rutiere de aplicare a legii privind respectarea vitezei legale de circulaţie nu trebuie să se rezume la acţiuni vizibile şi presemnalizate, în caz contrar aceasta urmând a se afla în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile şi atribuţiile prevăzute de lege”, spune Iohannis.

El subliniază că norma potrivit căreia procesul verbal de constatare a contravenţiilor este lipsit de nulitate, iar poliţistul este sancţionat dacă radarul nu este presemnalizat corespunzător este lipsită de previzibilitate întrucât poliţia rutieră are, potrivit legii, numai obligaţia de a solicita instalarea de panouri, iar sancţionarea poliţistului este relaţionată de un aspect ce nu are legătură cu atribuţiile sau conduita acestuia.

„Legea este neclară întrucât lasă la latitudinea administratorului drumului public îndeplinirea obligaţiei de a asigura şi monta panouri de atenţionare, la solicitarea poliţiei rutiere, fără a prevedea sancţiuni pentru acesta în cazul în care nu-şi îndeplineşte obligaţia. Din această perspectivă, considerăm că dispoziţiile criticate nu se circumscriu nici scopului legii, astfel cum este definit la alin. (2) al art. 1 din OUG nr. 195/2002, potrivit căruia scopul actului normativ este ‘asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului’„, se arată în sesizare.

Preşedintele Iohannis precizează că legea criticată adaugă noi cazuri de nulitate a procesului verbal de constatare a contravenţiei, distinct de cele prevăzute de cadrul general în materie.

„În condiţiile în care respectarea acestor cerinţe nu ţine doar de conduita agentului constatator, ci depinde chiar de un terţ (amplasarea de panouri de semnalizare de către administratorii drumurilor), considerăm că ipoteza normativă de la alin. 10 al art. 109 din legea criticată contravine principiului securităţii raporturilor juridice prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, adaugă acesta.

Şeful statului spune că prevederea conform căreia „constatarea contravenţiilor cu privire la faptele care încalcă dispoziţiile privind limitele de viteză se face numai cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenţiei”, constituie un paralelism legislativ, având în vedere că toate cazurile de sancţionare a contravenţiilor săvârşite prin depăşirea limitelor de viteză prevăd că depăşirea limitelor de viteză este „constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic”. În acest context, el arată că aceste dispoziţii încalcă standardele de claritate şi predictibilitate a legii ce reprezintă o cerinţă de rang constituţional.

De asemenea, preşedintele Iohannis consideră că prevederile referitoare la posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în cel mult două zile lucrătoare încalcă dispoziţiile referitoare la standardele de claritate şi predictibilitate a legii, în contextul în care a intrat în vigoare legea care stabileşte acest termen la 15 zile.

El mai spune că legea nu este clară cu privire la destinaţia sumelor încasate din amenzile privind circulaţia pe drumurile publice, neindicând dacă este vorba despre bugetul local al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care domiciliază contravenientul ori despre cel al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în care a fost aplicată sancţiunea contravenţională.

 

 

Adaugati comentariu