Advertisement

drumuri-iarna-zapada-floteauto
Home Infrastructură Lege specială pentru Autostrada „Nordului”

Lege specială pentru Autostrada „Nordului”

După Autostrada „Unirii” Iaşi – Târgu Mureş şi cea a „Estului” Ploieşti – Buzău – Brăila – Galaţi, în dezbaterea parlamentarilor va intra şi proiectul de lege pentru construcţia unei şosele de mare viteză în nordul ţării, pe traseul Vama Petea – Bistriţa – Suceava.

La iniţiativa deputatului Ionuţ Simionca, în Parlament a fost depus îproiectul legislativ privind realizarea Autostrăzii „Nordului”, pe ruta Vama Petea – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, propunerea legislativă fiind susţinută de 65 de parlamentari.

„Existenţa unei autostrăzi care să lege peste 2 milioane şi jumătate de cetăţeni din Ardeal cu Occidentul va contribui semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung, prin creşterea conectivităţii intermodale între regiuni, accesul populaţiei şi al mediului de afaceri la reţeaua de transport şi susţinerea dezvoltării regiunilor cu potenţial de creştere economică. Un alt motiv, el însuşi suficient pentru modernizarea drumurilor, este acela că se va micşora considerabil numărul oamenilor care îşi pierd viaţa în accidente rutiere. Deşi mai rapide, drumurile vor fi şi mai sigure, orice întârziere în executarea lucrărilor putând fi considerată ca o asistare pasivă la producerea a numeroase accidente cu pierderi de vieţi omeneşti”, îşi motivează demersul iniţiatorul proiectului de lege.

De altfel, acesta arată că în Master Planul General de Transport o şosea rapidă care să lege municipiu Bistriţa de vama Petea ar putea fi realizată peste 14 ani, iar o alta care să conecteze capitala judeţului Bistriţa-Năsăud de Moldova, prin Vatra Dornei, nici măcar nu este luată în considerare.

„Dacă nu i se impune din exterior, Guvernul nu va reloca fonduri pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din judeţul Bistriţa-Năsăud, acesta fiind astfel condamnat la stagnare economică şi, în timp, chiar la declin, datorită lipsei de conectivitate rutieră”, conchide deputatul Ionuţ Simionca.

Prevederile, în 5 articole

Proiectul de lege depus la Senat, prima cameră sesizată, are doar cinci articole.

Astfel, potrivit textului iniţiativei, obiectivul de investiţii este finanţat de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din credite externe şi fonduri europene.

Ministerul Transporturilor va fi instituţia responsabilă pentru coordonarea realizării acestui obiectiv de investiţii.

Termenul de execuţie al Autostrăzii „Nordului” este de patru ani de la data intrării în vigoare a legii.

În acest caz, forul decizional este Camera Deputaţilor.

În paralel cu planul Guvernului

Deşi doar parţial faţă de proiectul legislativ, şi autorităţile au în plan construirea unei şosele de mare viteză în nodul Transilvaniei.  În Master Planul General de Transport al României este prevăzută realizarea drumului expres Turda – Dej – Bistriţa – Baia Mare – Satu Mare – Halmeu, cu o lungime de 320,2 km şi o valoare estimată a lucrării de 1,7 miliarde de euro fără TVA. Potrivit calendarului estimativ, Studiul de Fezabilitate ar urma să fie realizat în anul 2028, iar execuţia propriu-zisă a lucrărilor, în perioada 2030-2032. „Termenele estimate în cadrul Master Planul General de Transport vor fi corelate cu evoluţia proiectului, adică cu fazele de elaborare ale Studiului de Fezabilitate şi Proiectului Tehnic, precum şi cu execuţia lucrăritor”, arăta ministrul demisionar Lucian Şova, într-un document transmis deputaţilor.

Celelalte autostrăzi „parlamentare”

Proiectul de lege al Autostrăzii Nordului este cea de-a treia iniţiativă parlamentară destinată unui obiectiv de investiţii în infrastructura rutieră. Primele două se refereau la Autostrada „Unirii” Iaşi – Tg. Mureş şi la Autostrada „Estului” Ploieşti – Buzău – Brăila – Galaţi.

Reamintim că Legea privind realizarea Autostrăzii „Unirea” Iaşi – Târgu Mureş a fost adoptată de Camera Deputaţilor la începutul lunii noiembrie 2018, după ce iniţiativa întrunise şi votul senatorilor. Potrivit actului normativ, şoseaua de mare viteză începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropierea oraşului Târgu Mureş.

Autostrada „Unirea” va fi finanţată de la bugetul de stat, prin Ministerului Transporturilor, din credite externe, fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public-privat. „În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare, conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor”, prevede legea.

Instituţia responsabilă pentru coordonarea construcţiei autostrăzii este tot Ministerul Transporturilor, care va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedurile necesare pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii.

Potrivit celor mai recente declaraţii ale ministrului Lucian Şova., studiul de fezabilitate va fi lansat în decembrie 2018 sau în ianuarie 2019.

În ceea ce priveşte Autostrada „Estului”, proiectul depus în parlament prevede ca şoseaua de mare viteză să traverseze judeţele Galaţi, Brăila, Buzău şi Prahova, investiţia având  potenţialul de a dezvolta zona de sud-est a ţării, aflată într-un proces avansat de dezindustrializare, sărăcire şi depopulare.

„Efectele realizării acestui proiect de infrastructură ar fi colosale atât în plan economico – social, cât şi din perspectivă strategică în garantarea securităţii naţionale. Estimarea mea este că ar putea genera peste 50.000 de locuri de muncă, o creştere a PIB-ului zonei cu aproape 20% în primii 5 ani de funcţionare a autostrăzii, un avans considerabil al nivelului de trai al populaţiei şi posibile investiţii industriale de câteva sute de milioane de euro. Mai mult, având în vedere potenţialul navigabil al Dunării, am avea în sfârşit o infrastructură capabilă să lege fluviul care străbate România de sistemul de autostrăzi, oferind perspective uriaşe privind comerţul”, şi-a argumentat deputatul Cătălin Cristache demersul legislativ.

Autostrada ar urma să fie finanţată tot de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, având ca termen de finalizare patru ani de la aprobarea proiectului din Parlament.„Dacă reuşim să trecem proiectul prin comisii anul acesta şi apoi prin plen, el poate fi prins la finanţare începând cu 2019 şi realizat în următorii patru ani”, sublinia iniţiatorul proiectului de lege.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, decembrie 2018)

Comentați?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Transalpina
Infrastructură

O nouă etapă pentru proiectul de modernizare a DN 67C – Transalpina

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a primit șase oferte pentru...

Craiova - Filiaşi
Infrastructură

6 oferte pentru proiectarea şi execuţia Lotului 2 al Autostrăzii Craiova – Filiaşi

Șase asocieri de constructori din România, Bulgaria, Italia, Elveţia, Turcia şi Ucraina...

Satu Mare – Baia Mare
Infrastructură

Un pas înainte pentru realizarea Drumului Expres Baia Mare – Satu Mare

Proiectul Drumului Expres Baia Mare – Satu Mare a primit avizul de...

Arad – Oradea
Infrastructură

Constructor desemnat în cadrul licitației pentru primul lot al Drumului Expres Arad – Oradea

Asocierea Precon Transilvania – Automagistral Pivden a fost desemnată câștigătoare a contractului...