Lege specială pentru Autostrada Estului

După Autostrada "Unirii" Târgu Mureş - Iaşi, parlamentarii se  pregătesc să dezbată o nouă lege specială destinată unei investiţii în infrastructura rutieră. Este vorba despre Autostrada "Estului" Galaţi - Brăila - Buzău – Ploieşti.



autostrada

La iniţiativa deputatului Cătălin Cristache, în Parlament a fost depus un proiect legislativ privind realizarea Autostrăzii Estului, care va străbate judeţele Galaţi, Brăila, Buzău şi Prahova. Potrivit parlamentarului, autostrada are potenţialul de a deservi peste 2 milioane de români şi ar ajuta zona de sud-est a ţării, aflată într-un proces avansat de dezindustrializare, sărăcire şi depopulare.

„Efectele realizării acestui proiect de infrastructură ar fi colosale atât în plan economico – social, cât şi din perspectivă strategică în garantarea securităţii naţionale. Estimarea mea este că ar putea genera peste 50.000 de locuri de muncă, o creştere a PIB-ului zonei cu aproape 20% în primii 5 ani de funcţionare a autostrăzii, un avans considerabil al nivelului de trai al populaţiei şi posibile investiţii industriale de câteva sute de milioane de euro. Mai mult, având în vedere potenţialul navigabil al Dunării, am avea în sfârşit o infrastructură capabilă să lege fluviul care străbate România de sistemul de autostrăzi, oferind perspective uriaşe privind comerţul”, şi-a argumentat deputatul Cătălin Cristache demersul legislativ.

În plus, parlamentarul vede în acest proiect de infrastructură o posibilă cale de legătură extrem de importantă şi cu Republica Moldova, o autostradă până la graniţă fiind un semnal important în planul politicii externe.

Autostrada ar urma să fie finanţată de la Bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, având ca termen de finalizare patru ani de la aprobarea proiectului din Parlament.

„Dacă reuşim să trecem proiectul prin comisii anul acesta şi apoi prin plen, el poate fi prins la finanţare începând cu 2019 şi realizat în următorii patru ani”, a afirmat deputatul Cătălin Cristache.

În paralel cu planul Guvernului

La fel ca şi în cazul Autostrăzii transmontane Tg Mureş-Iaşi-Ungheni, şi Guvernul are propriul plan de realizare a unor şosele rapide care să lege municipiile Ploieşti, Buzău, Brăila şi Galaţi, deşi ideea nu a depăşit faza planşetei. Spre deosebire de propunerea parlamentară, care se referă la un singur obiectiv de investiţii, Ministerul Transporturilor propune conectarea celor patru localtăţi prin combinarea a trei drumuri expres (DX): Ploieşti-Buzău, parte din DX5 “Siret Expres”, Buzău-Brăila şi Brăila-Galaţi, parte din DX Focşani-Galaţi-Giurgiuleşti. Pentru ca proiectul să fie însă complet, mai sunt necesare şi variantele de ocolire ale municipiilor Galaţi şi Brăila, precum şi legătura cu podul suspendat care va traversa Dunărea spre Tulcea.

Pentru tronsonul Ploieşti-Buzău, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat de abia luna trecută contractul de realizare a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. Lucrări finanţate din fonduri europene. Astfel, societatea Consitrans are la dispoziţie 24 de luni pentru întocmirea documentaţiei. Apoi va urma lansarea licitaţiei pentru alegerea constructorului, ceea ce înseamnă că, probabil, prin 2022 ar putea începe şi construcţia propriu-zisă.

Potrivit Master Planului General de Transport (MPGT), Drumul Expres Buzău-Brăila-Galaţi este compus din două sectoare Buzău-Brăila şi sectorul Brăila-Galaţi. Pentru primul, anul de începere al realizării studiului de fezabilitate este 2021, execuţia lucrărilor urmând să se desfăşoare în perioada 2022 – 2024.

Deşi tot la nivel de planşetă, cel de-al doilea sector este ceva mai concret, în sensul că are deja traseul stabilit. Tronsonul în sine face parte din aliniamentul altui drum expres, Focşani-Galaţi-Giurgiuleşti, cu perioada de implementare estimată între anii 2021 – 2023.

“Sectorul Brăila-Galaţi este un proiect matur din punct de vedere tehnic, având la această dată un studiu de fezabilitate elaborat în anul 2008, avizat în cadrul CTE-CNAIR, CTE-MT şi Consiliul Interministerial, cu indicatorii tehnico-economici aprobaţi prin HG nr. 1145/2008, existând de asemenea şi Acord de mediu”, subliniază secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ion Iordăchescu.

În ceea ce priveşte sursa de finanţare a proiectului guvernamental, aceasta este asigurată din fonduri europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), perioada de finanţare fiind prevăzută pentru anii 2021 – 2030.

Oficialul din Ministerul Transporturilor mai arată că „prin intermediul acestui drum expres se va asigura o conexiune directă cu Podul de la Brăila”.

Lucrurile nu sunt însă aşa simple precum par, pentru că nici la şoselele de centură ale municipiilor Galaţi şi Brăila lucrările de modernizare nu au început.

Proiectul lărgirii la patru benzi a Variantei de Ocolire (VO) a municipiului Galaţi va fi finanţat din fonduri SUERD – Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, costul total fiind de 40 de milioane de euro, din care 10 mil. euro vor fi suportaţi de Consiliul Judeţean. Deşi se cunoaşte traseul, până la semnarea contractului de finanţare, expropierile pentru construcţia propriu-zisă nu pot începe. Dacă pentru centura Galaţi, a fost făcut un pas înainte, pentru Varianta de Ocolire a municipiului Brăila nu există nicio propunere de modernizare până în acest moment.

Pe de altă parte, la Podul suspendat Brăila-Tulcea, în lungime de aproape doi kilometri, contractul a fost semnat, iar lucrările în teren vor fi realizate de către Asocierea IHI Infrastructure – Astaldi în perioada martie 2019 – martie 2022. Finanţarea este asigurată din fonduri europene. Podul suspendat va face legătura între Brăila şi Tulcea, scurtând distanţa dintre cele două localităţi, care astăzi se face pe la Giurgeni-Vadul Oii sau Feteşti. În afară de podul suspendat, proiectul cuprinde şi 17 km de drum nou, la nivel de patru benzi pe aproximativ 4 km.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, octombrie 2018)

Adaugati comentariu