APIA cere autorităţilor să adopte rapid o strategie de “înverzire” a parcului auto naţional, printr-o schemă adecvată de susţinere a achiziţionării de autoturisme cât mai puţin poluante şi eficiente. Dincolo de beneficiile asupra mediului înconjurător, costul deţinerii de către companii a unor astfel de vehicule ar scădea semnificativ.
Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile a solicitat Guvernului şi instituţiilor abilitatea adoptarea unei scheme adecvate de susţinere a achiziţionării de autoturisme electrice şi hibrid (EV – electric vehicle; PHEV – plug-in hybrid electric vehicles, vehicul semi-electric), considerând că tehnologia care stă la baza acestora permite reducerea substanţială a utilizării combustibililor fosili şi contribuie activ la reducerea poluării mediului înconjurător.
Demersul APIA trebuie înţeles în contextul amplei strategii pentru Transporturi, adoptată în 2011 de Comisia Europeană, care prevede, printre altele, eliminarea din circulaţia urbană a automobilelor alimentate cu combustibil convenţional până în 2050.
“Chiar dacă momentul 2050 pare extrem de îndepărtat, având în vedere obiectivele stabilite, dar şi specificul naţional – sau poate tocmai din acest motiv, suntem pe deplin îndreptăţiţi să credem că, pentru România, este momentul luării unor decizii importante pentru industria auto şi care vor avea impact mulţi ani de acum înainte”, spun reprezentanţii APIA.
Asociaţia solicită totodată acordarea unor stimulente consistente “pentru achiziţia şi utilizarea autoturismelor electrice şi a celor hibride reîncărcabile (dar şi altora care folosesc combustibili alternativi) pentru ca România să nu se confrunte într-un orizont mai mult sau mai puţin îndepărtat cu o situaţie de blocaj în ceea ce priveşte mobilitatea auto”.
Măsurile propuse
Potrivit APIA, printre măsurile ce pot fi cuprinse în această strategie se numără:
– stimulente fiscale/financiare pentru achiziţionarea de autoturisme dotate cu tehnologii inovatoare (ex: start&stop) sau emisii de CO2 cât mai reduse;
– acordarea unor stimulente substanţiale la achiziţia de autoturisme electrice şi hibride reîncărcabile;
– obligativitatea înfiinţării de locuri de parcare dedicate autoturismelor electrice (cu sau fără borne de încărcare), atât la sediile autorităţilor publice centrale şi locale, cât şi în parcările hipermarketurilor;
– exonerarea de la plata TVA (pentru o perioadă determinată) la achiziţia de autoturisme electrice;
– acordarea de deduceri fiscale pentru persoanele fizice care cumpără autoturisme electrice;
– promovarea unei legislaţii care să faciliteze achiziţiile publice de autovehicule care folosesc combustibili alternativi.
Pe ultimele locuri în UE
Datele APIA arată că numărul autoturismelor ecologice vândute în România, în primele cinci luni din 2015, a ajuns la 151 de unităţi, în creştere cu 55,67% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, ceea ce reprezintă echivalentul a 0,4% din totalul vânzărilor de autovehicule noi înregistrate în aceeaşi perioadă.
În funcţie de tipul de combustibil, autoturismele diesel continuă să domine piaţa cu o pondere care ajunge la 56,5%, în scădere faţă de primele patru luni ale anului 2015, dar uşor mai mare decât cea care se înregistra în primele cinci luni ale anului precedent (56,3%), opt mărci, respectiv opt modele având o pondere a vânzărilor cu motorizări diesel peste această medie (56,5%).
Potrivit APIA, în ceea ce priveşte autoturismele hibride sau electrice, în perioada ianuarie – mai 2015, au fost vândute 151 de unităţi, dintre care şapte full electric, în creştere cu 55,67% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost vândute 97 de unităţi.
La nivelul lunii mai, statistica APIA relevă faptul că au fost vândute 59 de maşini “verzi”, mai mult cu 78,78% faţă de aceeaşi lună din anul 2014, când 33 de clienţi au achiziţionat un astfel de autovehicul.
În ceea ce priveşte achiziţia de autovehicule prietenoase cu mediul înconjurător, România continuă să se claseze pe ultimele locuri în ierarhia europeană, în care Norvegia, Franţa, Olanda, Marea Britanie şi Germania deţin supremaţia.
Greenpeace: Puterea stă în mâna managerilor de flotă
“Înverzirea” flotelor nu înseamnă numai reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi, implicit, a poluării. Calcule realizate recent de consultanţii companiei olandeze de cercetare CE Delft, la solicitarea organizaţiei ecologiste Greenpeace, relevă că managerii de flotă din Europa pot obţine pentru companiile lor reduceri de costuri de zeci de miliarde de euro. Singura condiţie este să adopte politici auto centrate pe măsuri eficiente de reducere a emisiilor de CO2 şi pe utilizarea tehnologiilor curate. Aceste abordări pot avea forme variate: eco-driving, anvelope de bună calitate, adăugarea unor componente cu caracteristici aerodinamice şi, nu în ultimul rând, înlocuirea vehiculelor clasice cu maşini electrice sau hibrid.
Studiul “Saving fuel, saving costs”, dat publicităţii în aprilie 2015, arată că transportul este responsabil pentru aproape un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, iar, din acest volum, cel rutier produce aproximativ 80%. La nivel european, emisiile de gaze provenite din transportul rutier sunt generate în proporţie de 45% de flotele companiilor, într-o cantitate anuală de 380 Mt CO2. Calculele CE Delft arată că, în 2012, parcurile de maşini ale companiilor din Uniunea Europeană au utilizat 123 miliarde de litri de carburanţi, care au costat 200 de miliarde de euro. Această cifră reprezintă, practic, 32% din costul total de deţinere (TCO). Cum managerii de flote sunt responsabil pentru 50% din achiziţiile de maşini noi din UE, CE Delft sugerează că, dacă aceştia se concentrează pe politici auto “prietenoase” cu mediul înconjurător, ei pot economisi 28 de miliarde de euro în fiecare an.
Costuri şi economii
APIA consideră că “înverzirea” flotei României prin facilitarea achiziţiei de maşini electrice şi hibrid poate contribui activ la reducerea poluării. Studiul comandat de Greenpeace arată, în plus, faptul că o companie poate economisi 7.000 de euro/autoturism dacă timp de 4 ani (25.000 de km/an) utilizează în locul unei maşini cu combustie internă un vehicul electric, cu un consum de 0,7MJ/km. Dacă alege un vehicul hibrid (cu 30% din parcurs electric), îşi poate scădea costurile cu 2.000 de euro/autoturism.
Calculele sunt însă la valori medii, iar fiecare ţară europeană are propriile particularităţi în ceea ce priveşte încurajarea deţinerii de flote verzi, mai ales la nivel fiscal.
Oricum, la nivel de preţ de achiziţie nu este niciun secret că maşinile electrice şi cele hibrid sunt mult mai scumpe decât cele convenţionale, raportul de mărime fiind chiar de la simplu la dublu în cazul unui diesel comparativ cu un vehicul electric. Diferenţa de preţ poate fi compensată însă prin diferite stimulente fiscale, economii de combustibil (40-60%, conf. CE Delft) şi costuri reduse de întreţinere (-34% în cazul EV şi -17%, pentru hibride comparativ cu un diesel).
Ca atare, în anumite ţări, TCO pentru o maşină electrică sau una hibrid este deja competitiv, tocmai datorită reducerilor de taxe şi a stimulentelor. Este cazul Norvegiei, unde costul total de deţinere a unui Renault Zoe este cu 9% mai mic faţă de cel pentru un Renault Clio, pe durata de viaţă de 4 ani a maşinii. În Germania, însă, aceleaşi calcule arată o situaţie total diferită, TCO pentru o maşină electrică fiind cu 45% mai mare decât a unui vehicul convenţional.
Studiu de caz: Decizia de achiziţie a 25.000 de vehicule semi-electrice
Compania americană General Electric, cu o flotă corporate de 30.000 de vehicule, a decis ca în perioada 2010-2015 să cumpere 25.000 de maşini (semi)-electrice. Cu o medie anuală a distanţei parcurse de un hibrid de 25.000 de km şi o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea celor 25.000 de autovehicule PHEV a scăzut anual cantitatea de CO2 lansată în atmosferă cu 25.000 de tone.
GE a achiziţionat Chevrolet Volt la un preţ de catalog de 42.000 de euro. Dat fiind însă numărul mare de maşini achiziţionate, putem deduce că a obţinut un oarecare discount. În ceea ce priveşte economia de combustibil, în Statele Unite, la 25.000 de km, reducerea costului este 3.000 de euro/vehicul hibrid. Pentru cele 25.000 de vehicule, economia totală se ridică la 7 milioane de euro în fiecare an.
(Articol publicat în revista Flote Auto, iulie-august)
Comentați?