În transporturi, datoriile se plătesc după 133 de zile

Să emiţi o factură şi să încasezi banii la timp se dovedeşte a fi o misiune plină de provocări. În transporturi, o analiză realizată de consultanţii de la KeysFin arată că, în medie, creanţele se încasează după 102 zile, iar datoriile se plătesc în medie, după 133 de zile.
Rabla

Valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani şi a depăşit nivelul de 56,7 miliarde de lei la finalul lui 2015, faţă de 53,4 miliarde lei în 2010, arată un studiu realizat de KeysFin, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului.

Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

Potrivit datelor KeysFin, sectorul Transporturi şi depozitare nu este inclus printre cele mai riscante din punctul de vedere al facturilor restante. Într-un top al creanţelor şi al periodelor de plată, este plasat pe locul 13 din 21 de industrii analizate. Acest clasament este condus de industria prelucrătoare, cu facturi restante de 12,8 miliarde lei, urmată de comerţ cu 12,7 miliarde de lei şi de sectorul utilităţilor (apă, gaze, curent, energie termică etc.), cu 8,3 miliarde lei.

Clasamentul facturilor restante este completat de sectorul construcţiilor, cu facturi neachitate de 7,7 miliarde lei, de agricultură şi de sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fiecare cu peste 2 miliarde de lei.

Din perspectiva numărului de companii cu facturi restante, sectorul Transporturi şi depozitare este plasat pe locul 5, cu 5.038 firme aflate într-o astfel de situaţie. Comparativ, pe primul loc se plasează comerţul, cu 27.243 de firme, urmat de industria prelucrătoare (9.196), construcţii (8.511) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6.493).

„În toate aceste sectoare, în cei cinci ani analizaţi, numărul firmelor cu facturi restante este în scădere”, au punctat specialiştii KeysFin.

La polul opus, ca număr de firme, se află companiile cele din asigurări şi intermedieri financiare, învăţământ, sănătate, activităţi sociale, salubritate şi distribuţia apei, acolo unde valoarea facturilor restante nu a depăşit un miliard de lei.

Datoriile din Mehedinţi, extremă urgenţă

Din punct de vedere geografic, cele mai multe probleme în privinţa încasării creanţelor şi plăţii datoriilor se înregistrează în zonele în care business-ul nu este foarte dezvoltat, semn că multe dintre firme se finanţează, practic, din rulajul financiar.

Astfel, încasarea creanţelor se face cel mai greu în Mehedinţi (210 zile), judeţ urmat de Buzău (198 zile), Teleorman (190 de zile), Hunedoara şi Constanţa cu 115 zile şi Bihor cu 114 zile. Bucureştiul se află undeva la mijlocul clasamentului, cu 103 zile în scădere de la 116 zile cât era în urmă cu cinci ani.

În privinţa plăţii datoriilor, situaţia este oarecum similară. În Mehedinţi se plăteşte, în medie, la 388 de zile, perioadă dublă faţă de acum cinci ani. În Hunedoara, datoriile se achită chiar şi mai greu, la 420 de zile, în Teleorman la 357 zile, în Vaslui la 241 de zile, în Giurgiu la 261. În Capitală, datoriile se plătesc, în medie, la 197 de zile, faţă de de 217 zile în 2014 şi 2010.

Statistica arată, totodată, că cei mai serioşi oameni de afaceri, privind din prisma plăţii datoriilor, se află în Argeş, unde media este de 99 de zile, judeţ urmat de Harghita (133), Sălaj (135), Suceava (137), Bistriţa-Năsăud (140), Sibiu (142), Maramureş (146), Vâlcea (153), Vrancea (155),

În privinţa încasării creanţelor, perioadele medii cele mai bune de incasare a creantelor se regasesc în Tulcea (72 zile), Botoşani (73), Harghita (74), Alba (76), Vâlcea şi Vrancea (77).

România, mereu provocatoare

În 2017, situaţia tinde să se agraveze şi nu numai din prisma intârzierii încasării creanţelor şi plăţii datoriilor, dacă este să judecăm după datele disponibile în prezent.

Potrivit datelor Băncii Naţionale, valoarea sumelor refuzate la plată a crescut cu 63% în primul trimestru din 2017 faţă de perioada similară din 2016, de la 863 milioane lei la 1,14 miliarde lei.

În anul 2015, valoarea sumelor refuzate la plată avansase cu 7,6%, până la 8,54 miliarde lei, față de 7,93 miliarde lei în anul precedent. Datele oficiale arată totodată că, deşi numărul incidentelor de plată a scăzut în ultimii ani, valoarea sumelor a crescut semnificativ, atingând nivelul de 98.000 lei/instrument de plată în 2015, față de 69 mii lei în anul 2014.

„Cel mai frecvent motiv de refuz la plată l-a reprezentat lipsa totală sau parțială de disponibil în cont (63 la sută din totalul motivelor de refuz)”, spun analiştii de la KeysFin.

Interesant este şi faptul că, din această perspectivă, economia românească transmite investitorilor semnale nu tocmai pozitive.

Potrivit European Payment Report 2016, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. În Bulgaria, percepţia este mai bună (31%). În Polonia, indicatorul se află la 16%, iar în Ungaria la 3%.

Pentru economia românească, experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).

 

Cum pot fi evitate problemele?

Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, adică datoriile şi creanţele, firmele trebuie să se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. În acest sens, se recomanda tuturor jucatorilor din piata care lucreaza cu facturi cu plata la termen sa apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.

De asemenea, o analiza a sectorului din care fac parte este esential a fi facuta anual pentru a-si face o idee cat mai clara despre evolutia acestuia si potentialele provocari viitoare. Adesea, in urma studiilor si analizelor de sector facute pentru diverse sectoare de activitate, s-au putut explica anumite probleme cu care se confrunta firmele si s-au putut face diverse actiuni care sa stabilizeze domeniul.

„Să semnezi un contract de servicii, să oferi un credit comercial, materiale, produse, suport unor companii fără să verifici în ce situaţie se află însemnă o misiune ce se poate dovedi extrem de riscantă. Calea de la profit la insolvenţă şi faliment este presărată, de multe ori, cu bune intenţii, încredere oarbă, optimism şi prea puţină informare, de evitat într-o economie plină de provocări cum este cea românească”, au conchis analiştii.

 

 

Adaugati comentariu