Implicațiile Brexit-ului asupra industriei auto și de componente

Urmare a rezultatului referendumului din Regatul Unit, care confirmă votul majoritar pentru părăsirea Uniunii Europene, acesta se află - cel mai probabil - în situația în care va trebui să invoce prevederile articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanșând astfel procedurile de ieșire din Uniunea Europeană și implicit din Uniunea vamală al cărei membru era încă din 1973.



Valentin Durigu-kpmg-floteauto

Uniunea vamală reprezintă mai mult decât aplicarea, de către statele membre UE, a unor taxe vamale unice pentru mărfurile importate din țări terțe și instituirea de proceduri comune și armonizate. Prin eliminarea frontierelor vamale dintre statele membre UE, adică a taxelor vamale, dar și a formalităților și a controalelor vamale între statele membre, Uniunea vamală permite libera circulație a mărfurilor unionale în spațiul Uniunii Europene, încurajând astfel comerțul și investițiile transfrontaliere.

Valentin Durigu-kpmg-floteauto
Valentin Durigu, Tax Director, KPMG

Această libertate de mișcare a mărfurilor (mișcare fără controlul vămii, fără efectuarea de formalități în vamă și fără aplicarea taxelor vamale ori a măsurilor comerciale) între România și Regatul Unit, va fi pierdută odată cu ieșirea acestuia din urmă din UE.

Trebuie precizat însă din start două lucruri extrem de importante (dacă ieșirea din UE se va concretiza).

Primul se referă la faptul că procesul de ieșire din UE este unul de durată, care implică negocieri și care se poate întinde pe mulți ani (estimările sunt, în general, între 2 ani și 4-5 ani). Ori, până la finalizarea procesului, Regatul Unit va continua să fie parte din UE și din Uniunea vamală și, cel mai probabil, efectele Brexitului (exceptând, desigur, impactul imediat pe care l-a avut anunnțul rezultatului referendumului), vor fi și ele relativ limitate în această perioadă.

Al doilea lucru important se referă la faptul că numai în timpul procesului de negociere, dar mai ales odată cu finalizarea acestui proces, se va putea cunoaște calea pe care Regatul Unit va merge după ieșirea efectivă din UE, cale care ar putea urma un exemplu dintre cele deja aplicate în relația cu UE (de exemplu un model de relație care asigură accesul la piața unică europeană adoptat de Elveția sau de Norvegia, ori un model bazat în esență pe un acord de liber schimb/uniune vamală Turciei), ori care poate fi una cu totul nouă.

Așteptarea este că Regatul Unit își dorește rămânerea în piața comună a UE, dar acest lucru va putea fi obținut numai prin negocierea cu UE, și doar dacă Regatul Unit va accepta să aplice toate cele patru principii / libertăți fundamentale ale UE (adică, inclusiv libertatea de mișcare a persoanelor, subiect foarte delicat și care a fost unul dintre cauzele referendumului și ale rezultatului acestuia).

Cât despre impactul asupra României, în ansamblu privind lucrurile și având în vedere factori precum volumul schimburilor comerciale anuale dintre România și Regatul Unit (potrivit datelor de pe site-ul oficial al ambasadei României în Regatul Unit, aproximativ 4 miliarde euro, din care importurile sunt de aproximativ 1,6 miliarde euro, iar exporturile sunt de aproximativ 2.4 miliarde euro), depărtarea relativ mare a României de Regatul Unit, sau valoarea mică a investițiile directe românești mici în Regatul Unit, estimăm că efectele Brexit-ului asupra economiei românești vor fi relativ mici, oricum mult mai reduse decât efectele care se vor manifesta, de exemplu, asupra economiei Regatului Unit sau decât cele care se vor manifesta asupra statelor membre care sunt puternic “conectate” cu Regatul Unit, precum Olanda, Irlanda sau Cipru.

Este desigur prematur, având în vedere cele mai sus menționate, să anticipăm ori să cuantificăm corect efectele Brexituluiîn aceasta fază incipientă a procesului de părăsire a Uniunii Europene, care se anunță a fi unul complex și de durată, ba chiar cu o notă importantă de imprevizibil (dat fiind că unele aspecte ale procesului de negociere a ieșirii sunt de natură politică).

Ceea ce este însă sigur, este faptul că în prezent Uniunea Europeană are încheiate diferite tipuri de acorduri comerciale cu țări din afara teritoriului său, iar un acces neîngrădit al Regatului Unit la acestea, așa cum este acum cazul Norvegiei, pare improbabil în acest moment.

brexit-floteautoÎncheierea de către Regatul Unit al unui acord cu UE, pe modelul Norvegiei, ar diminua considerabil repercursiunile comerciale ale părăsirii Uniunii Europene, însă pe de altă parte ar putea creea un precedent periculos pentru UE, în raport cu alte state membre care se confruntă cu mișcări ce militează pentru ieșirea din Uniunea Europeană.

Cel mai pesimist scenariu, acela al inexistenței sau nedefinitivării unui acord de schimburi comerciale preferențiale între Regatul Unit și Uniunea Europeană la momentul finalizării ieșirii, va avea un impact major asupra comerțului dintre acesta și statele membre, inclusiv România.

Probabil că unul dintre primele efectea ale Brezitului îl va reprezenta contractarea volumului schimburilor comerciale între Regatul Unit și statele membre UE, contractare care – probabil – va fi mai accentuată în cazul schimburilor cu statele cu care Regatul Unit înregistrează un deficit al balanței comerciale (adică, valoarea importurilor o depășeșște pe cea a importurilor) – așa cum este cazul României.

Astfel, potrivit datelor disponibile pe pagina oficială a ambasadei României din Regatul Unit, valoarea schimburilor comerciale s-a situat in jurul sumei de 4 miliarde euro în anul 2015, cu un excedent favorabil României în valoare de 815 milioane euro, situând astfel Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pe primul loc în ierarhia statelor cu balanţă comercială favorabilă României.

În contextul în care tendința centrifugă a Regatului Unit va genera dificultăți economice și o contracție a schimburilor sale comerciale cu UE (toate estimările dau ca certă această contracție, discuțiile fiind numai în ceea ce privește amplitudinea și durata ei), este foarte probabil că și România va resimți, la rândul ei, o tendință de reducere a comenzilor la export către Regatul Unit, care să genereze o echilibrare (sau, în cel mai rău caz, chiar o dezechilibrare) a balanței comerciale cu Regatul Unit.

Efectele asupra comerțului cu autovehicule

În perioada imediat următoare (2-4 ani), până la încheierea negocierii termenilor retragerii Marii Britanii, impactul asupra exporturilor uzinelor Dacia către Marea Britanie, care în anul 2015 a numărat 26.267 unități (locul 8 în topul piețelor externe în anul 2015) potrivit paginii oficiale a companiei, va fi probabil limitat, tranzacțiile dintre cele două țări fiind în continuare considerate operațiuni intra-comunitare.

Pe termen mai lung însă, odată cu ieșirea efectivă a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și impunerea efectuării de formalități vamale în schimburile dintre aceasta și spațiul UE, efectele Brexit-ului se vor face simțite dar vor fi dictate într-o foarte mare măsură de rezultatul negocierii acordului de ieșire din UE și de tipul acestuia.

masini-floteautoOricum, în postura de țară extra-comunitară care are o producție auto internă importantă (potrivit unor informații, Regatul Unit a produs în 2015 aproximativ 1,7 milioane automobile, veniturile totale ale industriei auto fiind de peste 70 miliarde lire, acolo fiind prezenți constructori precum Nissan, Toyota, General Motors, Ford, BMW sau Honda), și în absența unui acord de schimburi comerciale preferențiale cu UE, Marea Britanie, în scopul protejării producției interne, poate institui taxe vamale la import pentru autovehicule si piese de schimb pentru acestea, cuantumul lor putând fi semnificativ (să ne amintim că, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, taxa vamală pentru importul de autoturisme în România se ridica la 30% din valoarea în vamă a acestora).

Deși este improbabilă instaurarea de către Regatul Unit a unor taxe vamale prohibitive în relația cu Uniunea Europeană, este de așteptat că Regatul Unit va încerca să-și protejeze propria industrie auto, motiv pentru care impunerea unei taxe vamale la import comparabilă cu cea aplicată de UE la importul autovehiculelor (10%) este foarte probabilă, în situația în care Regatul Unit nu va decide să rămână participant la piața comună europeană.

Mai mult, intrarea produselor românești pe piața britanică, după ieșirea din UE, va presupune – pe lângă costurile cu efectuarea formalităților de import și cu taxele vamale – și plata TVA în vamă, ceea ce va genera un flux negativ de numerar (cu costurile implicite acestuia), fapt ce va conduce la scăderea și mai accentuată a competitivității autovehiculelor românești pe piața britanică.

Pe de altă parte însă, o contracție a economiei Regatului Unit ca urmare a ieșirii din UE (care se poate traduce în scăderea apetitului pentru consum, sau în reducerea cheltuielilor consumatorilor) poate determina consumatorii britanici să se îndrepte spre mărci de produse din game mai accesibile (produse mai ieftine), în detrimentul mărcilor mai scumpe, caz în care mărcile românești de autovehicule ar putea fi în avantaj, deoarece au un raport pret/calitate de cele mai multe ori superior altor mărci de autovehicule (inclusiv dintre cele produse in Regatul Unit), compensând în anumită măsură barierele tarifare sau netarifare pe care ieșirea Regatului Unit din UE le-ar putea presupune.

În fine, numărul de unități și cota de piață atinse de autovehiculele românești pe piața britanică sunt, fără îndoială, destul de reduse și aici probabil că existe rezerve de exploatat de fabricanții români în domeniu.

Poate avea industria auto românească vreun avantaj?

Urmare a părăsirii Uniunii Europene, companiile producătoare de autovehicule din Regatul Unit își vor reconsidera modelul de afaceri, iar unele dintre ele este posibil să opteze, pe termen lung, pentru mutarea operațiunilor în interiorul UE.

Decizia va fi adoptată din motive economice, pentru a evita costurile administrative generate de instituirea controalelor și formalităților vamale în cazul exportului, sau, dacă va fi cazul, pentru evitarea majorării prețurilor de desfacere a produselor provocată de taxarea în UE, a importurilor provenite din Regatul Unit.

dacia-floteautoÎn plus, odată cu ieșirea din UE, producătorii din Regatul Unit ar putea să-și piardă tratamentul tarifar preferențial de care beneficiază în prezent la importul produselor lor în terțele țări cu care UE are încheiate acorduri comerciale de liber schimb, fapt care v areprezenta, de asemenea, un factor determinant în decizia privind rămânerea sau plecarea acestor companii din Regatul Unit.

Unele dintre aceste companii au anunțat deja (fie anterior organizării referendumului, fie ulterior) că vor face o astfel de analiză și că vor lua în calcul varianta relocării activității lor în UE pentru a păstra avantajele comerciale pe care Uniunea Europeană le presupune, dacă Regatul Unit decide ieșirea din UE.

Din acest punct de vedere, industria auto din UE, inclusiv din România, ar putea beneficia de intrarea pe piață a noi producători de automobile sau de componente auto prin relocarea lor din Regatul Unit.

Desigur, România ar trebui să analizeze în ce măsură va putea atrage (cât mai multe) astfel de investiții noi, ori extinderea celor existente în domeniu, și cum ar trebui să-și crească atractivitatea sa în fața potențialilor investitori, în raport cu alte state membre UE (în afara avantajelor deja “clasice” legate de resursele umane, de costul forţei de muncă, etc.).

De asemenea, în absența unui acord comercial preferențial, aplicarea de taxe vamale la importul în Uniunea Europeană va duce la o majorare a prețului de desfacere a automobilelor produse în Regatul Unit, cu consecința scăderii competitivității acestora pe piața europeană, ceea ce poate conduce la oportunități de creștere a cotei produselor industriei auto din România pe pe această piață.

Implicațiile asupra comerțului exterior cu piese auto

Producția de piese și componente auto a devenit una din industriile de bază ale României, valoarea totală a exporturilor de părți și accesorii de autovehicule ajungând la cifra de 4,51 miliarde euro în anul 2015 și ocupând locul întâi în topul principalelor produse exportate, așa cum ne arată datele publicate de către Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.
Așa cum am menționat mai sus, impactul Brexit-ului nu va ocoli industria de producție a părților și accesorilor de autovehicule, însă magnitudinea acestui fenomen rămâne incertă și, mai ales, direct dependentă de modelul relației economice cu Uniunea Europeană pe care îl va alege Regatul Unit.

piese-floteauto Producătorii din România vor fi nevoiți să se adapteze la modificările ce vor surveni pe pieța europeană, însă companiile care vor da dovadă de viziune este posibil chiar să profite, pe termen lung, de scăderea atractivității Regatului Unit pentru investitori sau, după caz, de tendința celor existenți de a-și reloca afacerile în afara Regatului Unit, pentru a putea rămâne în interiorul UE.

Trebuie menționat că potrivit datelor oficiale, în anul 2015 valoarea exporturilor de bunuri către Marea Britanie a fost de 2,38 miliarde euro (ocupând locul al 5-lea cu o pondere de 4,36% din total exporturi), din care exporturile industriei automobilelor, altor vehicule și accesoriilor pentru acestea reprezintă 16,84% din exporturile efectuate către Regatul Unit. Aceste date statistice arată că România are potențialul de a atrage noi investiții, dar desigur, companiile singure nu vor putea profita de maximum de beneficiile potențiale, dacă nu vor fi și susținute corespunzător la nivel guvernamental (de exemplu prin infrastructură, prin politici fiscale adecvate, prin predictibilitate, etc.) .

Efectele asupra exporturilor de mijloace de transport

Exporturile de mijloace de transport către Regatul Unit nu vor avea de suferit pe termen scurt, cel puțin până la data părăsirii oficiale a Uniunii Europene – pe toată această perioadă nu vor exista formalități vamale, controale la frontieră sau taxe vamale pentru bunurile comunitare ce vor intra pe teritoriul Regatului Unit.

fiscal-floteautoÎn cazul în care Regatul Unit va negocia cu UE un acord de tipul celui deținut în prezent de Elveția în relația cu Uniunea Europeană, impactul pe care exporturile românești către Regatul Unit îl vor resimți va fi minim, el fiind generat în principal de costurile administrative adiționale cu formalitățile vamale și controalele la frontieră, respectiv de costurile aferente înrăutățirii fluxului de numerar (prin plata TVA în vamă la importul în Regatul Unit)

În absența unui astfel de acord, taxele vamale ce vor trebui plătite la importul acestor bunuri în Regatul Unit se vor regăsi, alături de costurile administrative menționate mai sus, în prețul final al mijlocului de transport, cumpărătorul fiind astfel înclinat să aleagă produse din producția internă în detrimentul celor provenind din import (inclusiv din România).

Indiferent de durata negocierilor ieșirii din Uniunea Europeană și de tipul de acord ce va guverna în viitor relațiile comerciale dintre cele două părți, industria românească de automobile, piese și componente auto se vede nevoită să se pregătească pentru momentul ieșirii efective din UE a Regatului Unit, să iși regândească strategiile de afaceri / dezvoltare pe termen mediu și lung într-o manieră care trebuie să țină să cont de noua realitate a pieței comune europene, dar și a pieței britanice, pe care acest Brexit o va impune.

 

 

Adaugati comentariu