Pe 17 iunie, Adunarea Națională a Franței a votat desființarea Zonelor cu Emisii Reduse (ZFE, Zone à Faibles Émissions). Pentru observatorii externi, măsura – care ar putea fi încă respinsă într-o etapă ulterioară a procesului parlamentar – pare neașteptat de abruptă, având în vedere că restul Europei evoluează către mai multe, nu mai puține zone cu emisii reduse. Deci, ce se întâmplă în Franța?
În 2016, Parisul a devenit primul oraș francez care a introdus ZFE. Sistemul, bazat pe vinieta Crit’Air, a interzis circulația vehiculelor celor mai poluante, în centrul orașului în zilele lucrătoare.
Într-o primă fază, domeniul de aplicare geografic și severitatea sistemului au crescut lent, dar în 2019, aceste zone au fost impuse prin lege în toate orașele mari. În 2021, o nouă lege a mers și mai departe, impunând ZFE-uri în toate zonele metropolitane cu peste 150.000 de locuitori până la sfârșitul anului 2024. Astfel, sistemul s-a extins, cuprinzând 25 de orașe, inclusiv Strasbourg, Nisa și Marsilia.
Pentru susținătorii săi, sistemul ZFE a fost o piatră de temelie a politicii de mediu, prin restricționarea circulației vehiculelor cu poluare ridicată în centrele urbane.
Poluarea aerului a fost asociată cu aproximativ 40.000 de decese premature pe an în Franța, în special din cauza emisiilor de dioxid de azot (NO2) și de particule (PM2,5 și PM10) provenite din trafic. ZFE-urile sunt elementul cheie pentru care aceste valori au scăzut în orașele franceze. Zonele cu emisii reduse au avut, de asemenea, un efect multiplicator, încurajând trecerea către vehicule mai curate, în special mașini electrice și hibride plug-in.
Cu toate acestea, schema a generat și o rezistență largă. Restrictivitatea ZFE-urilor a fost considerată atât antisocială (adică afecta cel mai mult cetățenii mai săraci), cât și dăunătoare creșterii economice.
Potrivit unor organizații precum Ligue de Défense des Conducteurs (Liga de Apărare a Șoferilor), ZFE-urile au creat o formă de „segregare socială” prin excluderea a milioane de cetățeni francezi din centrele orașelor, deoarece erau prea săraci pentru a-și permite vehicule mai noi și mai puțin poluante.
Înlocuirea unui vehicul Crit’Air 3 cu unul conform cerințelor ZFE putea costa mii de euro, iar subvențiile guvernamentale (inclusiv așa-numita schemă de „leasing social”) erau adesea insuficiente și se epuizau rapid.
De asemenea, ZFE-urile erau implementate inconsistent în diferite orașe, ceea ce ducea la confuzie. De exemplu, în timp ce Lyon aplica restricții pentru toate tipurile de vehicule, Nancy aplica reguli doar pentru vehiculele comerciale. Această diferențiere, coroborată cu o comunicare defectuoasă și o aplicare inadecvată, a dus la pierderea încrederii și sprijinului public pentru zonele cu emisii reduse.
Sistemul ZFE a avut, de asemenea, un impact negativ asupra pieței mașinilor second-hand. Valoarea vehiculelor Crit’Air 3, 4 și 5 a scăzut vertiginos, lăsând proprietarii cu mașini pe care nici nu le puteau nici folosi, nici vinde la un preț corect. Firmele mici, în special cele care se bazează pe utilitare de livrare mai vechi, s-au confruntat, de asemenea, cu provocări operaționale, unele neputând să își permită modernizarea flotei.
Abolirea ZFE de către Adunarea Națională a fost punctul culminant al anilor de opoziție politică crescândă din partea unor partide precum Rassemblement National (RN) și La France Insoumise (LFI), care au criticat schema drept „ecologism punitiv”.
Propunerea de abolire a ZFE-urilor a fost inclusă în așa-numita ”Lege a simplificării” și a fost aprobată de deputații din RN, LFI și de unii membri ai partidului președintelui Macron – socialiștii, centriștii și ecologiștii votând împotrivă. O contrapropunere guvernamentală de a limita ZFE-urile la Paris și Lyon a fost respinsă.
Deși există încă o șansă ca o parte din schema ZFE să poată fi salvată ulterior în procesul parlamentar, pare puțin probabil ca măsura extrem de nepopulară să supraviețuiască în forma sa actuală, chiar dacă încă nu este clar când vor fi în cele din urmă abolite ZFE-urile.
CITEȘTE ȘI:
Noua aplicație Kia oferă șoferilor europeni o experiență digitală unificată
Comentați?