“Ecologizarea” impozitării poate duce la întinerirea parcului auto naţional

O analiză recentă efectuată de consultanţii PwC România arată că în perioada 2008-2014, numărul total de autovehicule aflate în circulaţie în România a crescut cu 21%, ajungând la 4,9 milioane de autovehicule, însă cea mai mare parte a acestei creşteri a venit din importurile de maşini second-hand.



trafic-floteauto

În prezent, trei sferturi din autoturismele vândute în România sunt second-hand.

Astfel, vârsta medie a parcului auto naţional a crescut de la 7,7 ani în 2008 la 12,9 ani în 2014, cu 4,6 ani mai mare decât vârsta medie a parcului auto din Uniunea Europeană. În acelaşi timp, ponderea autovehiculelor mai noi de 2 ani a scăzut de la 22% din totalul parcului auto la doar 4%.

Acest lucru poate fi explicat şi prin majorarea vârstei autovehiculelor second hand înmatriculate. De exemplu, vârsta medie a vehiculelor second hand înmatriculate în România este de peste 10 de ani.

Daniel-Anghel-floteautoConstatăm că în ultimii 6 ani de zile, de când formula taxei de primă înmatriculare a fost pusă în acord cu regulile comunitare, parcul auto din România a îmbătrânit simţitor, astfel încât, continuând în ritmul actual, vârsta medie a parcului auto va creşte la 14 ani până în 2020, ducând la creşterea emisiilor poluante, dar şi punând probleme de siguranţa traficului”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Consultanţă Fiscală, PwC România, unul dintre autorii analizei.

Rata anuală de înnoire a parcului auto este de 1,4% în România (adică ponderea autoturismelor noi înmatriculate în totalul flotei auto), faţă de media europeană de 5,1%.

România a înregistrat un vârf de înmatriculări de autoturisme noi în 2007, urmat de o scădere abruptă în timpul crizei economice şi o tendință constantă de scădere după aceea.

Analiza raportului dintre autoturisme noi şi second-hand în ţările UE arată că România este mai apropiată de pieţele tradiţionale second hand (cum sunt Olanda sau Portugalia), fiind o piaţă diferită decât cea a producătorilor tradiţionali de autovehicule (Germania, Franţa, Spania şi Italia) – în care ponderea autovehiculelor noi înmatriculate este sensibil mai mare. De asemenea, situaţia din România este diferită şi de cea a altor ţări din regiune precum Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, unde ponderea achiziţiilor de autovehicule second-hand este mult mai mică.

Bogdan-Belciu-floteautoÎn scopul stimulării vânzărilor de autoturisme noi au fost adoptate o serie de măsuri, cum ar fi programul Rabla, care vizează reducerea vârstei medii a flotei auto prin stimularea casării maşinilor vechi şi a achiziţionării de autoturisme noi. Programul a fost eficient în îndeplinirea obiectivelor sale. Cu toate acestea, impactul economic al programului nu a fost suficient pentru a schimba tendinţele pieţei”, a arătat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management, de asemenea unul dintre autorii analizei.

Analiza arată că actualul sistem de taxare existent în România nu reuşeşte să stimuleze într-o măsură satisfăcătoarea înnoirea parcului auto. Pentru a schimba situaţia, ar fi necesar ca ţara noastră să ia în calcul un nou mecanism de impozitare al autovehiculelor – care să ţină cont nu atât de capacitatea cilindrică, aşa cum este în prezent, ci de elemente precum nivelurile de emisii ale autovehiculelor şi normele Euro ale motoarelor acestora.

“Desigur, acest sistem s-ar putea aplica gradual numai autovehiculelor înmatriculate după intrarea în vigoare a unui pachet legislativ conturat în acest sens  şi oferind o perioadă de graţie cu un termen rezonabil”, a explicat Daniel Anghel.

Exemple de impozitare în statele UE

Un exemplu de bune practici la nivelul UE îl reprezintă renunţarea la impozitarea autoturismelor în funcţie de capacitatea cilindrică, în cazul unor ţări precum Irlanda, Marea Britanie sau Luxemburg, şi trecerea către un impozit bazat pe emisiile de dioxid de carbon. Alte state precum Germania sau Portugalia au inclus factorul emisiilor poluante în calculul impozitului auto, alături de capacitatea cilindrică. În toate cazurile menţionate, trecerea la un nou impozit s-a făcut treptat, aplicându-se în paralel sistemele de impozitare vechi şi noi. Astfel, posesorii de autoturisme de la momentul schimbării modului de calcul al impozitului nu au fost direct afectaţi, impozitul nou aplicându-se doar maşinilor înmatriculate după acea dată.

Germania – Impozitul se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică, emisii de CO2, tip de combustibil;

Grecia – De la 0,9 euro/g CO2 pentru emisii între 101-120 g CO2/km până la 3,4 euro/g CO2 pentru emisii de peste 251 g CO2/km;

Irlanda – Impozitul se stabileşte în funcţie de emisii de CO2; de la 120 euro (autovehiculele electrice) la 2.350 euro (peste 225 g CO2 / km);

Letonia –  Impozitul se stabileşte în funcţie de greutate, cilindree şi puterea motorului (maximum de 657,37 euro);

Luxemburg – Impozitarea este determinată în funcţie de combustibil şi emisii de CO2, prin înmulţirea emisiilor efective cu un factor de 0,6 pentru benzină şi 0,9 pentru motorină, şi din nou cu un coeficient, în funcţie de intervalul de emisii de CO2 (creşte cu 0,1 pentru fiecare 10g peste 90, porneşte de la 0.5);

Portugalia – Impozitarea este determinată în funcţie de capacitatea cilindrică şi intervale de emisii de CO2, cu o taxă suplimentară pentru autovehiculele cu motor diesel în funcţie de capacitatea cilindrică; taxa maximă este de 777,19 euro, care se înmulţeşte cu 1,15 în cazul în care autovehiculul este dobândit din 2010. impozit anual mai mare după 1 iulie 2007, ca urmare a reformei impozitării auto, luând indicatori de poluare în considerare; Taxa de înmatriculare a fost redusă după 2007;

Marea Britanie – Impozitarea este determinată în funcţie de emisiile de CO2 mai mari de 100 g/km, până la 500 de euro pe an. Vehiculele noi plăteasc o taxă mai mare în primul an (aproape dublu).

“Armonizarea sistemului anual de impozitare al autovehiculelor cu taxa de înmatriculare va încuraja achiziţia de autoturisme noi, eficiente, ceea ce va conduce la o scădere a vârstei medii a parcului auto la 10 ani până în 2025, ajutând astfel la îndeplinirea de către România a obiectivelor de mediu asumate la nivel comunitar”, a conchis Bogdan Belciu.

 

 

Adaugati comentariu