Industria auto europeană se confruntă cu o criză, dar cu și o potențială gură de oxigen, iar acestea pot împărți aceeași fabrică. Pe măsură ce vânzările de mașini în scădere afectează capacitatea de producție pe întreg continentul, un număr tot mai mare de constructori auto par să fi găsit un răspuns temporar într-un loc destul de neașteptat: industria de armament. Analiștii de la Citi au numit această schimbare comerțul cu „orice, dar nu cu automobile”, iar numele se potrivește.
Logica industrială este simplă. Ambele sectoare se bazează pe producția de masă, lanțuri de aprovizionare complexe, inginerie de precizie și, din ce în ce mai mult, pe tehnologia bateriilor și senzorilor. În plus, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a semnalat că UE ar putea mobiliza până la 800 de miliarde de euro în investiții în apărare.
Renault a avansat cel mai mult și mai rapid, marcând prima sa incursiune în producția de apărare de la cel de-al Doilea Război Mondial. Constructorul auto francez a confirmat la începutul acestui an că va produce drone de atac cu rază lungă de acțiune la uzinele sale de la Le Mans și Cléon, în parteneriat cu Turgis Gaillard. Contractul, încheiat cu Direcția Generală pentru Armament din Franța, ar putea valora până la 1 miliard de euro pe o perioadă de zece ani. Obiectivul este producția de până la 600 de drone pe lună. Între 100 și 200 de lucrători dintre cei 1.800 de angajați de la Le Mans vor fi redistribuiți către o linie de asamblare dedicată dronelor, primele unități urmând să fie livrate armatei franceze până la mijlocul anului 2026.
Renault nu este singurul. Rheinmetall a anunțat planuri de a transforma o fabrică Volkswagen din Osnabrück într-o linie de producție pentru vehicule blindate, în timp ce grupul de apărare KNDS a reamenajat o fostă uzină de trenuri din estul Germaniei pentru fabricarea de tancuri de luptă.
Volkswagen, cel mai mare producător auto de pe continent, poartă discuții avansate cu firma israeliană de apărare Rafael Advanced Defense Systems pentru a-și transforma fabrica din Osnabrück (Germania), într-un spațiu de producție pentru componentele sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome. Fabrica (foto), care asamblează în prezent modelul T-Roc Cabriolet și urmează să se închidă în 2027, are aproximativ 2.300 de angajați. Conform acordului propus, aceasta ar urma să producă echipamente de susținere, inclusiv camioane de transport grele, unități de lansare și generatoare de energie, dar nu și rachetele interceptoare în sine.
Analiștii Citi au remarcat că, dacă tranzacția va continua, Volkswagen va evita obligațiile financiare aferente închiderii, păstrând în același timp uzina departe de mâinile chinezilor, numind-o o potențială sursă de câștig atât pentru producătorul auto, cât și pentru lanțurile de aprovizionare europene din domeniul apărării.
Pe uzina din Osnabrück pusese ochii și Rheinmetall, care are planuri de a asambla vehicule blindate. Se pare, însă, că Volkswagen îi preferă pe cei de la Rafael Advanced Defense Systems.
Contextul structural face ca această schimbare să fie aproape inevitabilă. Vânzările europene de vehicule ușoare rămân în jurul nivelului de 15 milioane de unități anual, mult sub cele 18 milioane înregistrate în 2019, fără nicio prognoză de revenire la acest nivel înainte de 2040.
Indicele Stoxx 600 Automobiles a pierdut aproximativ 30% din valoare în cinci ani, Volkswagen și Stellantis au rămas fără mai mult de jumătate din capitalizarea de piață. Între timp, BYD a înregistrat o creștere de 175% față de anul precedent a vânzărilor europene la începutul anului 2026, un fapt ce relevă amploarea provocării competitive din partea Chinei.
Sindicatele rămân , însă, sceptice, avertizând că aceste contracte de armament nu pot înlocui o piață auto funcțională. IG Metall din Germania a fost în mod caracteristic direct, avertizând că apărarea nu poate rezolva problemele structurale ale industriei la scară largă. Sectoarele funcționează prea diferit, susțin reprezentanții IG Metall, apărarea fiind dominată de producția în loturi mici, mai degrabă decât de modelul de volum mare pe care a fost construită profitabilitatea auto europeană.
S-ar putea să aibă dreptate pe termen lung. Dar, deocamdată, fabricile au nevoie de comenzi, iar guvernele europene, de drone.
CITEȘTE ȘI:
Nissan încearcă să încheie un parteneriat cu Chery pentru fabrica sa din Marea Britanie
Ford își restructurează divizia de vehicule electrice, care generează pierderi
Comentați?