Indiferent că ne place sau nu, petrolul este în continuare cea mai importantă marfă din lume. Preţul său ne spune nu numai ce se întâmplă cu adevărat în economia mondială în acest moment, dar are o influenţă mare şi asupra a ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor. Acum ne spune că economia mondială are mari probleme – o criză care nu a fost încă dezvăluită deplin de cifrele privind creşterea economică.
La începutul săptămânii, scăderea preţului petrolului american WTI la aproape MINUS 40 dolari/baril a produs un şoc mondial.
Petrolul este tranzacţionat în contracte care expiră într-o anumită zi a lunii. Cine deţine contractul la momentul expirării trebuie să primească, în mod fizic, petrolul. Majoritatea celor care-l comercializează nu au văzut niciodată şi nu vor vedea vreodată un butoi de petrol, cu atât mai mult nu vor ajunge să livreze vreunul.
Contractele petroliere sunt utilizate de companiile aeriene şi de cele industriale pentru a se administra şi a se asigura împotriva unor variaţii mari ale costurilor lor fixe.
O lipsă cronică a capacităţii de depozitare din SUA a însemnat că tranzacţiile obişnuite din ziua expirării contractului au fost duse la extrem, deoarece traderii erau dispuşi să plătească oricât, astfel încât să nu rămână cu petrolul „în braţe”.
Prăbuşirea cererii
Problemele fundamentale din spatele acestei anomalii tehnice, istorice şi, până la urmă, ciudate a preţurilor sunt foarte mari. Ca orice marfă, preţul este determinat de cerere şi ofertă. Cererea de petrol este un indicator foarte bun pentru activitatea economică globală, iar în prezent, toată discuţia s-a redus la „prăbuşirea cererii” – avioanele sunt ţinute la sol, oraşele sunt lipsite de maşini, iar fabricile sunt oprite.
Situaţia nu a fost ajutată, pe fondul crizei Covid-19 care se răspândea întreaga lume, nici de războiul preţurilor dintre Arabia Saudită şi Rusia, declanşat la începutul lunii martie şi încheiat de abia duminică, 12 aprilie. De atunci, marii producători de petrol au întrerupt producţia, însă contracţia cererii nu are o soluţie de revenire la fel de rapidă.
Drept urmare, şi petrolul european Brent a coborât spre 16 dolari barilul, cel mai scăzut preţ din ultimii 20 de ani. Anul trecut, se tranzacţiona la 70 de dolari/baril.
Este petrolul ieftin un lucru bun sau rău? Nu este o întrebare simplă
La fel cum preţurile ridicate ale petrolului pot declanşa recesiuni, preţurile mici ale petrolului pot ajuta la recuperare economică. O scădere masivă a preţului petrolului poate fi privită ca o reducere globală a impozitelor pentru companii, atât mari, cât şi mici. Dacă operatorii aeriene pot supravieţui crizei, iar oamenii încep să călătorească, preţurile mici ale petrolului le pot reduce unicul cel mai mare cost, cel al combustibilului.
De asemenea, transportatorii şi, în general, comerţul, vor avea costuri mai mici de transport şi vor lăsa mai mulţi bani în buzunarele clienţilor, datorită preţurilor mai mici la pompă.
Preţurile benzinei şi motorinei sunt aşteptate să scadă, în condiţiile în care benzinăriile nu-şi vor creşte marjele de profit pentru a compensa scăderile mari ale volumului vânzărilor.
Veşti mai puţin bune pentru bugetele naţionale şi mediu
Este posibil ca petrolul ieftin să ajute economiile să-şi revină mai repede şi să prevină ca recesiunea să se transforme în depresiune. Cu toate acestea, companiile petroliere sunt un contributor important, prin impozite şi taxe, la veniturile publice, iar scăderea veniturilor lor poate amplifica deficitele acumulate în criză.
Pe de altă parte, preocupările privind protecţia mediului îşi pierd din intensitate. Când petrolul este ieftin, stimulentul economic pentru a căuta alternative ecologice dispare.
Iată, deci, câteva motive pentru care preţul petrolului la nivel global trebuie să menţină un echilibru delicat între diverse interese şi de ce companiile petroliere şi guvernele statelor dezvoltate consideră că un preţ normal ar trebui să fie stabilit undeva între 40 şi 60 dolari barilul. Nu ar fi nici prea ieftin pentru a ameninţa dividendele şi veniturile fiscale sau pentru a descuraja alternativele mai ecologice, dar nici prea scump pentru a deveni o povară asupra economiilor.
Momentan, echilibru a fost spulberat şi asta înseamnă că ştiri economice foarte rele vor continua să ne parvină.
CITEŞTE ŞI:
Asigurarea auto pe km parcurs: cum funcționează
Pierderile de producţie în industria auto europeană – peste 2 milioane de autovehicule
Comentați?