Care va fi evoluţia leului
Dacă în decembrie, 76% estimau că moneda naţională va rămâne predictibilă în 2017 şi că euro va fi cotat între 4,45-4,55 lei, provocările de pe scena politică le-au schimbat aşteptările.
Peste 69% dintre investitori văd acum moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro. A crescut şi numărul celor care evită să se pronunţe, de la 2% la 23%.
Există, în continuare, mulţi investitori care s-au declarat convinşi că BNR va reuşi să ţină moneda naţională în frâu şi că, din punct de vedere al riscului valutar, cursul euro/leu va rămâne controlabil. Asta dacă politica fiscal-bugetară a Guvernului şi evoluţiile externe se vor situa în limitele aşteptate.
Inflaţia, în prim plan
Întrebaţi care sunt principalele provocări din următoarele şase luni, cei mai mulţi manageri au indicat creşterea accentuată a preţurilor (82%), dinamica pieţei valutare (57%), amplificarea crizei din piaţa muncii (46%) şi evoluţia cadrului fiscal (34%). 22% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială.
“Inflaţia este principala provocare pentru economia românească în perioada următoare, creşterile de salarii, aprecierea euro şi creşterile de tarife la gaze şi energie electrică fiind remarcate de cei mai mulţi investitori”, spun analiştii de la KeysFin.
Creşterea economică din ultima perioadă a fost stimulată prin măririle de salarii minime şi de salarii ale bugetarilor, care au dus la creşterea nivelului salarial în toată economia românească. Aceasta a făcut ca oamenii să dispună de mai mulţi bani pe care să îi cheltuiască, lucru care s-a resimţit prin creşteri ale vânzărilor în toate domeniile.
„Din păcate, creşterea economică depinde în prea mare proporţie de consumul intern ( cea mai mare proporţie a produselor venind din import ) şi prea puţin din producţia internă şi din investiţii în infrastructură, care ar fi semnele unei creşteri economice sănătoase. Având în vedere creşterea accelerată a preţurilor în domeniul imobiliar şi condiţiile din ce în ce mai flexibile ale creditelor bancare, trebuie să fim atenţi pentru a nu reveni la situaţia din 2008-2009”, avertizează Valeriu Irimescu, director general Depaco SRL (Wetterbest).
Rata inflaţiei a urcat în iunie la 0,9%, nivel maxim al ultimilor doi ani. Datele INS arată că preţurile de consum au crescut în iunie, în medie, cu 0,04% comparativ cu luna mai. Comparativ cu iunie 2016, preţurile alimentelor au crescut cu 2,8%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,2%, iar preţurile serviciilor au coborât cu 1%.
În ultima prognoză, BNR estimează că rata anuală a inflaţiei va ajunge la 1,6% la finalul acestui an.
Investiţiile, marea problemă
Întrebaţi fiind ce măsuri le-ar solicita guvernanţilor în 2017, menite a asigura stabilitatea economică şi a impulsiona business-ul autohton, la fel ca la începutul anului, oamenii de afaceri au vorbit în primul rând despre predictibilitate, în principal în privinţa Codului Fiscal.
Cele mai noi date arată că încasările statului încep să se tempereze. În aceste condiţii, presiunile de ordin fiscal vor fi în prim-plan în perioada următoare, spun oamenii de afaceri, mizând pe necesitatea unor măsuri investiţionale concrete în economie.
„Lipsa investiţiilor şi, mai ales, a investiţiilor strategice, (autostrăzi, metrou, cale ferată etc.), faptul că în esenţă consumul se bazează pe un venit „acordat” care nu are la bază o creştere de realizări suplimentare, un comportament de creditare riscant din partea băncilor şi cu o probabilitate de restanţe acumulate”. Acestea sunt, în opinia lui Zoltan VASS, director general Baurom Construct, principalele semne de întrebare din economie.
Oamenii de afaceri au evidenţiat, totodată, şi necesitatea simplificării documentaţiei pentru accesul la fondurile europene, insistând pe găsirea unor mecanisme de stimulare eficiente, dar mai ales de control a modului în care sunt cheltuiţi banii de la Uniunea Europeană.
Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 15-20 iunie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate.
