Interviu cu Shane Dowling, director general ALD Automotive
Aţi revenit după trei ani la conducerea ALD Automotive România, deşi ca director regional pentru Europa de Sud-Est nu aţi pierdut niciodată contactul cu business-ul de la Bucureşti. Totuşi, ce schimbări aţi remarcat în toată această perioadă atât din punctul de vedere al pieţei de leasing operaţional, cât şi al companiei pe care o conduceţi?
Piaţa de leasing operaţional din România îşi păstrează dinamismul pe care l-am remarcat şi acum 3 ani. Se observă, totuşi, o apropiere accelerată de trendurile din Vest, clienţii din România fiind tot mai interesaţi de soluţiile alternative de mobilitate. Exemple elocvente în acest sens sunt interesul din ce în ce mai mare pentru maşinile electrice şi hibride, serviciile de car sharing, care devin un mod uzual de deplasare, precum şi soluţiile de telematică.
O evoluţie pe care am remarcat-o, cu multă bucurie, este aceea a interesului pentru flotele „verzi“. Noi am fost promotorii utilizării maşinilor electrice şi hibride încă din 2015, de când eu eram în România. De atunci au existat creşteri importante pe acest segment, iar anul acesta înmatriculările de maşini eco au ajuns la 3,7% din totalul pieţei (date din septembrie 2019, conform APIA). Mă bucură faptul că, de ceva timp, nu mai este o surpriză să vedem pe străzile marilor oraşe autovehicule 100% electrice, în timp ce soluţiile hibride sunt tot mai solicitate de clienţi, pe fondul mobilităţii sporite pe care o oferă. În 2019, putem spune că apetitul pentru ALD Electric, produsul prin care oferim clienţilor acces la flote cu impact redus asupra mediului înconjurător, este unul care creşte de la an la an.
De asemenea, piaţa din România se maturizează şi prin intrarea în portofoliu a unui număr tot mai ridicat de IMM-uri. Antreprenorii înţeleg tot mai bine avantajele pe care soluţiile oferite de noi le aduc unor afaceri la început de drum, astfel că accesează produse de leasing operaţional special create pentru ei, produse de tip „White Label“, pe care ALD Automotive le-a lansat împreună cu producătorii auto.
Nu în ultimul rând, echipa ALD Automotive România s-a concentrat pe procesul de digitalizare a produselor oferite. Astfel a prins contur şi, ulterior, a fost lansată platforma My ALD, care le oferă managerilor de flote acces permanent la orice informaţie legată de automobile: consum, kilometraj, rute, interval de intrare în service etc.
Ce obiective aveţi pentru ALD România şi care este strategia de dezvoltare pe care o veţi aplica?
De 14 ani, de când ALD Automotive a fost înfiinţată în România, suntem trendsetteri în domeniul leasingului operaţional şi îmi propun ca, alături de echipa mea, să păstrăm acest statut.
Un alt obiectiv-cheie este acela de menţinere a poziţiei de lider pe piaţă, în ceea ce priveşte soluţiile sustenabile de mobilitate. Bineînţeles, în focus avem creşterea business-ului, atât prin extinderea portofoliului de clienţi companii multinaţionale, cât şi pe segmentul companiilor locale. Menţinerea unui grad de satisfacţie ridicat pentru clienţii existenţi a fost şi este în ADN-ul ALD Automotive. Iar pentru asta lucrăm constant la dezvoltarea şi livrarea de soluţii inovatoare. Expertiza internaţională de care beneficiem şi nivelul de pregătire a echipei locale de specialişti în domeniul leasingului operaţional stau la baza strategiei de dezvoltare pe care am stabilit-o pentru piaţa din România.
Ce oportunităţi de dezvoltare vedeţi pentru ALD România?
Piaţa din România ne oferă multe oportunităţi de creştere, atât la nivel de business, dar şi al produselor dezvoltate. Companiile preiau trendurile internaţionale într-un ritm mai alert decât până acum câţiva ani, cum ar fi car sharing-ul pentru angajaţi, migrarea de la automobile „tradiţionale“ la cele eco şi digitalizarea cât mai amplă a tuturor proceselor ce implică managementul unei flote.
De altfel, noţiunea de mobilitate se transformă tot mai mult, de la punerea în centru a maşinii de flotă la mutarea focusului pe un ecosistem ce înglobează alternative de transport: biciclete (unele chiar electrice), trotinete electrice, automobile de tip shuttle pentru transportul angajaţilor din punctul A în punctul B. Cred că aceste trenduri, incipiente în România, vor evolua puternic în următorii ani, astfel că şi noi trebuie să ţinem pasul cu ele şi să lucrăm la noi produse şi soluţii care să vină în întâmpinarea clienţilor.
ALD Automotive s-a dovedit un trendsetter în ceea ce priveşte mobilitatea electrică. Plănuiți să continuaţi această abordare?
La nivel de grup, ALD Automotive şi-a asumat obiectivul de a reduce consumul de combustibil şi emisiile de CO2 prin creşterea numărului de autovehicule eco din flota globală până în 2020. Rezultatele obţinute până acum sunt încurajatoare, la finalul anului trecut media emisiilor era de 119g/km, cu 3g/km mai puţin faţă de 2011.
Revenind la România, observăm că este una dintre ţările în care apetitul pentru maşinile hibride sau full electric creşte exponenţial de la un an la altul. Doar în 2019 au fost înmatriculate peste 4.000 de astfel de modele, ceea ce ne arată că investiţiile pe care le facem alături de producătorii auto, încă din 2015, în această direcţie sunt corecte.
ALD Electric, primul produs de acest tip de pe piaţa din România, este soluţia perfectă pentru business-urile care îşi propun să protejeze mediul înconjurător, fără a face rabat de la calitate şi rezultate. Din 2017, de la lansare şi până acum, putem spune cu bucurie că observăm o creştere constantă a interesului, precum şi a gradului de accesare a acestui tip de flotă.
Vom continua să dezvoltăm această piaţă, prin promovarea de noi modele de autovehicule eco, precum şi prin organizarea de evenimente de condus ecologic şi defensiv, pentru a familiariza clienţii cu acest tip de mașini şi avantajele pe care le pot aduce.
În cele 4 pieţe pe care le coordonaţi unde aţi obţinut cele mai bune rezultate pe segmentul de flote electrice și hibride?
Dintre ţările pe care le coordonez, şi aici mă refer la Turcia, Grecia, Bulgaria şi România, pot spune că cea din urmă prezintă, în acest moment, cel mai mare avans în ceea ce priveşte rata de penetrare a autovehiculelor eco. Dezvoltarea reţelei de încărcare, precum şi soluţiile de flote eco pe care noi le propunem companiilor, contribuie la înlocuirea treptată a automobilelor poluante cu alternativele „verzi“. În special în ceea ce priveşte mașinile electrice 100%, România este lider detaşat ca grad de adopţie între cele 4 ţări pe care le coordonez.
De exemplu, Turcia este o piaţă cu un specific aparte în ceea ce priveşte maşinile cu propulsie alternativă, în sensul că apetenţa pentru modelele de tip hibrid este mult mai mare în comparaţie cu cele electrice. Doar în 2018 au fost înmatriculate peste 3.800 de maşini hibride în Turcia, conform site-ului http://www.ieahev.org, în timp ce numărul celor electrice este încă extrem de scăzut, 155.
Dacă este să comparăm cele 2 pieţe, România şi Turcia şi ne raportăm la numărul vehiculelor eco în total vânzări, atunci România este fruntaşă. Şi este şi normal, ţinând cont de mediul economic diferit în care se află cele 2 ţări.
Eu susţin acest trend eco de mulţi ani, văd cum evoluează în ţările din Europa de Vest şi mă bucur să remarc paşii importanţi pe care i-a făcut România în această direcţie.
Bulgaria este şi ea la început de drum pe acest palier, dar primim semnale pozitive, astfel că vom investi în continuare în soluţii dedicate şi aici.
Care consideraţi că sunt asemănările şi deosebirile dintre pieţele de leasing operaţional din Europa de Sud-Vest şi ţările din Vestul Europei?
Fiecare dintre aceste pieţe are propria dinamică, astfel că şi trendurile adoptate variază. În Vest vedem un interes tot mai crescut spre soluţii de mobilitate alternative, în timp ce Estul Europei păstrează, încă, un interes ridicat pentru SUV-uri, autovehicule ce furnizează un grad mai ridicat de emisii de CO2, precum şi un consum de carburant ridicat.
Am observat, totuşi, că în ultimii ani şi acest trend se transformă, iar o parte dintre antreprenori migrează către SUV-urile hibride, adoptând şi ei o conduită eco în ceea ce priveşte alegerea maşinii de companie. De aceea, consider că există un punct comun dat de abordarea alternativelor „verzi“, în creştere exponenţială odată cu dezvoltarea infrastructurii şi a numărului de modele disponibile. Chiar dacă Estul Europei încă nu poate oferi aceleaşi condiţii utilizatorilor de maşini eco, apropierea de Vest se face cu paşi repezi şi, în câţiva ani, vom vedea acest tip de maşini drept o soluţie convenabilă şi economică, inclusiv pentru drumuri lungi.
De asemenea, private leasing-ul este unul dintre produsele de leasing operaţional tot mai atractiv pentru persoanele fizice din Vestul Europei. Practic, clienţii nu mai sunt nevoiţi să îşi blocheze banii prin achiziţionarea unei anumite maşini, ci pot accesa orice model din portofoliul companiilor, fie sub forma unei rate lunare fixe sau în funcţie de numărul de kilometri parcurşi. Astfel au un control mai bun asupra propriilor finanţe, în timp ce economiile realizate prin acest tip de produs pot fi direcţionate spre alte investiţii, cum ar fi vacanţele.
Este clar că pieţele europene au, totuşi, şi numitori comuni. Unul dintre ele este reprezentat de segmentul IMM-urilor, ce se dezvoltă fulminant în ultimii ani. Toate companiile de leasing operaţional au lansat şi vor mai lansa produse dedicate acestor business-uri, întrucât reprezintă un pilon de creştere definitoriu în acest moment.
Noi avem deja câteva soluţii de tip „White Label“ pentru antreprenori, dar şi vânzări directe şi ne pregătim să extindem portofoliul, pentru a putea acoperi nevoile acestora de mobilitate.
Ca director general al unui business care împleteşte finanţarea vehiculelor cu administrarea lor, vă consideraţi un pasionat de maşini? Vă mai amintiţi care a fost prima maşină pe care aţi condus-o?
Fascinaţia pentru maşini o am din copilărie, pentru că şi tatăl meu şi-a construit aproape întreaga carieră în domeniul automotive. Îmi amintesc cum îl apreciam în momentele în care ne prezenta, cu multă mândrie, cele mai noi modele pe care le utiliza ca maşini de companie. Dar mi-am propus dintotdeauna să nu mă folosesc de poziţia lui pentru a-mi propulsa cariera, astfel că am început să lucrez în zona Horeca din timpul facultăţii.
Dar, cum aşchia nu sare departe de trunchi, după absolvirea universității și încă 2 ani petrecuţi în industria ospitalităţii, a venit momentul în care am primit ocazia mult aşteptată: un interviu la Mitsubishi Motors Irlanda.
Şi cred că i-am impresionat cu adevărat, pentru că nu am primit doar job-ul, dar şi maşină de firmă: un Mitsubishi Lancer 1.6 GLXi. Încă nu îmi dau seama de ce am fost mai mândru în ziua aceea, de faptul că am obţinut job-ul fără ajutorul tatălui meu sau că am putut să conduc acea maşină acasă şi să i-o arăt. Aveam 25 de ani…
Fast forward până în 2019, pasiunea e tot acolo şi e la fel de intensă. Industria automotive este fascinantă, iar modul în care evoluează, de la propulsiile alternative la design-ul caroseriilor, este fără precedent. Mă puteţi considera un nostalgic, însă, nimic nu îmi face mai multă plăcere decât să urc la volanul unei maşini frumoase şi să plec într-un road trip prin superbele zone montane ale României sau să îi testez performanţele pe autostradă.
Cu siguranţă, totuşi, industria se schimbă într-un ritm accelerat. Modelele electrice sunt răspunsul perfect la tot mai stringenta problemă a protejării mediului înconjurător, oferind, în acelaşi timp, performanţe extraordinare.
Da, autonomia şi preţul sunt două criterii ce au influenţat negativ deschiderea oamenilor pentru astfel de maşini, dar ţinând cont de îmbunătăţirea permanentă a bateriilor şi de subvenţiile de la stat, vedem deja rezultatele: vânzările sunt în creştere, iar noi nu putem decât să aşteptăm următorul pas – maşinile-autonome.
Deşi schimbările sunt bine venite, în mod sigur îmi va fi dor să conduc chiar eu maşina.
(Articol publicat în revista Flote Auto, noiembrie 2019)
TE-AR MAI PUTEA INTERESA ŞI:
Ludovic Orban: Eliminarea supraaccizei la carburanţi va reduce inflaţia
Ce acoperiri oferă poliţa RCA emisă de asigurătorul autorizat în alt stat UE
Contractul de finanţare pentru lotul Biharia-Borş (A3), trimis la Bruxelles
Comentați?