Consiliul Concurenței propune standarde și reglementări în transportul alternativ

Consiliul Concurenței propune impunerea unor standarde și reglementări pentru protejarea consumatorului de potențiale probleme ce pot apărea în contextul utilizării serviciilor de transport alternativ intermediate de platforme digitale („ride-hailing”).
transportul alternativ

Transparența tarifelor, algoritmii de preț, soluții de mobilitate urbană și lansarea unui cadru de dezbatere privind independența șoferilor sunt principalele aspecte analizate de Consiliul Concurenței în cadrul unei anchete sectoriale privind transportul alternativ de persoane.

Având în vedere că tariful final al unei curse este format din două componente, tariful standard și o componentă dinamică (un multiplicator determinat pe baza mai multor factori), Consiliul Concurenței recomandă ca toți utilizatorii aplicației (fie că sunt șoferi sau pasageri) să fie notificați prin aplicație și alte mijloace electronice referitor la orice modificare a tarifului (standard) – preț/km.

De asemenea, practica tarifelor standard diferențiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf” poate reprezenta un comportament netransparent și potențial înșelător pentru pasageri. Ca urmare, autoritatea de concurență recomandă interzicerea acestui tip de comportament, multiplicatorul de tarif (care reflectă caracterul dinamic al tarifelor) reflectând eficient și transparent variația tarifului în funcție de condițiile existente la un anumit moment.

În privința modului de afișare a tarifului în cadrul aplicației, pasagerii ar trebui să aibă acces la anumite informații esențiale, care să le permită să ia decizii informate (ex. nivelul multiplicatorului de preț).

Totodată, Consiliul Concurenței propune ca și clienților să le fie pusă la dispoziție o interfață (principală sau opțională) cu marcarea zonelor de tarif dinamic, cum este cea pusă la dispoziție conducătorilor auto.

O altă recomandare se referă la schimbarea politicii privind anularea curselor de către șoferi, la ora actuală existând o asimetrie de tratament din partea operatorilor platformelor față de șoferi, respectiv pasageri. Astfel, șoferii pot anula gratuit cursele, comparativ cu pasagerii care sunt taxați pentru anularea curselor. Aceasta poate conduce la situații inconfortabile pentru pasageri (ex. creșterea nejustificată a timpului de așteptare, imposibilitatea de a găsi o cursă în anumite condiții date etc.).

Pentru a îmbunătăți serviciile de transport de persoane, autoritatea de concurență recomandă implementarea unei soluții de mobilitate urbană (incluzând și o aplicație mobilă), care să integreze, pe lângă serviciile de taxi și cele de transport alternativ, și alte opțiuni de transport urban. Aplicația ar putea oferi și opțiuni de plată pentru unele tipuri de servicii gestionate direct/indirect de autorități (ex. transportul public de suprafață, transportul subteran și chiar transportul feroviar – la nivel național). Implementarea unei astfel de aplicații necesită o abordare unitară la nivel național.

În contextul tendinței tot mai multor state europene de a reglementa statutul șoferilor ca angajați, autoritatea de concurență propune alegerea unei soluții care să nu altereze modelul de afaceri specific serviciilor de transport alternativ și care să nu inhibe motivația operatorilor de platforme de a concura în mod real. Astfel, Consiliul Concurenței propune lansarea unui cadru de dezbatere privind statutul șoferilor activi în transportul alternativ, având în vedere că protejarea independenței șoferilor este esențială pentru o bună funcționare a pieței.

În ceea ce privește segmentul serviciilor de taxi, în general, politica autorităților locale privind numărul de autorizații de taxi eliberate nu s-a schimbat, cu toate că numărul șoferilor de ridehailing a crescut. În același timp, o mare parte dintre șoferii de taxi au început să utilizeze aplicații integratoare (precum Free Now sau Star Taxi) pentru a își oferi serviciile. Ca urmare, Consiliul Concurenței recomandă reevaluarea menținerii reglementărilor care limitează, în mod artificial, nivelul de concurență între serviciile de taxi și cele de transport alternativ, de exemplu statutul de serviciu public al serviciilor de taxi, limitarea numărului de autorizații, tariful reglementat și obligativitatea taximetriștilor de a colabora cu un dispecerat și de a plăti tariful aferent acestui serviciu.

Din analiza modelelor de afaceri ale principalelor platforme active pe piața din România, se constată că toți operatorii de transport alternativ sunt localizați, în realitate, în afara țării, având o prezență globală. În cazul Uber și Bolt, contravaloarea curselor este încasată direct de companiile din afara țării (Olanda, în cazul Uber, respectiv Estonia, în cazul Bolt), în timp ce entitățile de la nivel național au atribuții și drepturi limitate, încasând contravaloarea unor servicii (ex. pentru servicii de marketing) prestate către companiile din grup, din afara țării. Ca urmare, autoritatea de concurență consideră că modul de funcționare al operatorilor de transport alternativ trebuie mai bine definit în cadrul reglementărilor, în condiții de transparență și legalitate (inclusiv în ceea ce privește conformarea la normele fiscale).

Evoluții și tendințe pe piața serviciilor de transport alternativ

Serviciile de ride-hailing au apărut ca o alternativă la serviciile tradiționale (de tip taxi), diferențiindu-se față de acestea prin anumite caracteristici: utilizarea unei platforme digitale, modalitățile de comandă și plată, dinamica de tip „peer-to-peer”, tariful dinamic stabilit prin algoritmi în funcție de condițiile pieței, sistemul de review-uri etc.

Segmentul serviciilor de transport alternativ este acoperit de trei jucători importanți: Uber, Bolt și Free Now, în optsprezece orașe din România, Uber și Bolt acoperind peste 90% din cursele efectuate și practicând niveluri apropiate ale tarifelor.

În ultimii ani, serviciile de ride-hailing au înregistrat creșteri de la trimestru la trimestru, cu o perioadă de scădere, în anul 2020, pe fondul pandemiei. Începând cu anul 2021, piața și-a revenit, ajungând la aproximativ 11 milioane de curse efectuate în trimestrul doi al anului trecut, comparativ cu 6 milioane de curse, în trimestrul doi din anul 2019, anterior reglementării pieței.

 

 

CITEȘTE ȘI:

ASF: Piața RCA își continuă consolidarea. Reguli noi pentru asigurații cu risc ridicat

Înmatriculările noi de autoturisme noi, în creștere cu 39,5% în trim. I

 

 

 

Adaugati comentariu