Comisia Europeană: România va avea o creştere economică de 4,2% în 2022 şi de 4,5% în 2023

În cadrul previziunilor economice de iarnă ale Comisiei Europene, estimările pentru România indică o creştere economică de 4,2% în 2022 şi de 4,5% în 2023.
creştere economică

Previziunile economice din iarna anului 2022 estimează că, în urma unei expansiuni semnificative de 5,3 % în 2021, economia UE va crește cu 4,0 % în 2022 și cu 2,8 % în 2023. În privința României, se estimează că, în 2022, creșterea economică va fi de 4,2%, respectiv 4,5% în anul 2023.

De asemenea, în zona euro se anticipează o creștere de 4,0 % în 2022, cu un ritm mai moderat, de 2,7 %, în 2023. În al treilea trimestru al anului 2021, UE în ansamblul său a atins nivelul de dinainte de pandemie și se preconizează că toate statele membre vor fi depășit această etapă până la sfârșitul anului 2022.

După relansarea robustă a activității economice, care a început în primăvara anului trecut și a continuat cu aceeași intensitate până la începutul toamnei, se estimează că ritmul de creștere în UE a încetinit la 0,4 % în ultimul trimestru al anului 2021, de la 2,2 % în trimestrul anterior. Deși în previziunile economice din toamna anului 2021 se preconiza deja o încetinire a creșterii economice, după ce economia UE a eliminat decalajul față de nivelul anterior pandemiei în trimestrul al treilea din 2021, aceasta a fost mai accentuată decât se preconizase, dat fiind că s-au intensificat provocările: în special, creșterea bruscă a infecțiilor cu COVID-19, prețurile ridicate la energie și perturbările în aprovizionare.

Creșterea continuă să fie modelată de pandemie, multe țări din UE fiind sub tensiune din cauza unei presiuni sporite asupra sistemelor de sănătate și a lipsei de personal în urma îmbolnăvirilor, a carantinei preventive sau a sarcinilor de îngrijire. Blocajele logistice și de aprovizionare, inclusiv deficitele de semiconductori și de anumite metale, vor continua să afecteze producția, cel puțin pe parcursul primei jumătăți a anului. Nu în ultimul rând, se preconizează că prețurile energiei vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se anticipase în previziunile de toamnă, cu un efect mai îndelungat asupra economiei și presiuni inflaționiste mai mari.

În prezentele previziuni se presupune că presiunea exercitată de valul actual de infecții asupra economiei va fi de scurtă durată. Se preconizează că activitatea economică își va recâștiga tracțiunea și pe măsură ce condițiile de aprovizionare continuă să se normalizeze, iar presiunile inflaționiste să se reducă. Dincolo de turbulențele pe termen scurt, elementele fundamentale care stau la baza acestei faze expansioniste rămân în continuare solide. O piață a forței de muncă în continuă îmbunătățire, economii ridicate ale gospodăriilor, condiții de finanțare încă favorabile și implementarea integrală a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) sunt toate menite să susțină o fază expansionistă solidă și de lungă durată.

Revizuirea în sens ascendent a perspectivelor în materie de inflație

Previziunile privind inflația au fost revizuite considerabil în sens ascendent în comparație cu previziunile din toamnă. Ele reflectă efectele prețurilor mai mari la energie, dar și amplificarea presiunilor inflaționiste asupra altor categorii de bunuri față de toamna anului trecut.

După atingerea unei rate record de 4,6 % în trimestrul al patrulea al anului trecut, se estimează că inflația în zona euro va atinge un nivel maxim de 4,8 % în primul trimestru din 2022 și va rămâne peste 3 % până în trimestrul al treilea. Pe măsură ce se vor diminua presiunile generate de constrângerile legate de aprovizionare și de prețurile ridicate la energie, se preconizează că inflația va scădea la 2,1 % în ultimul trimestru al anului, iar pe parcursul anului 2023 se va situa sub obiectivul de 2 % al Băncii Centrale Europene.

În ansamblu, se estimează că inflația în zona euro va crește de la 2,6 % în 2021 (2,9 % în UE) la 3,5 % (3,9 % în UE) în 2022, înainte de a scădea la 1,7 % (1,9 % în UE) în 2023.

Incertitudinea și riscurile rămân ridicate

Chiar dacă impactul pandemiei asupra activității economice s-a diminuat cu timpul, aplicarea în continuare a măsurilor de limitare a răspândirii bolii și deficitul prelungit de personal ar putea afecta activitatea economică. De asemenea, ele ar putea afecta funcționarea lanțurilor de aprovizionare critice pentru o perioadă mai lungă decât se preconizase. În schimb, încetinirea ritmului de creștere a cererii în viitorul apropiat poate contribui la rezolvarea blocajelor în aprovizionare puțin mai devreme decât se preconizase.

Pe de altă parte, cererea gospodăriilor ar putea crește mai puternic decât se preconizase, după cum s-a întâmplat deja odată cu redeschiderea economiilor în 2020, iar investițiile stimulate de MRR ar putea genera un impuls mai puternic pentru activitatea economică.

Inflația se poate dovedi mai ridicată decât se preconizase dacă presiunile asupra costurilor sunt în cele din urmă transferate de la producător la prețurile de consum într-o măsură mai mare decât se estimase, amplificând riscul unor efecte secundare.

Riscurile la adresa perspectivelor de creștere și inflație sunt puternic agravate de tensiunile geopolitice din Europa de Est.

 

CITEȘTE ȘI:

APIA: Piaţa auto din România a crescut cu 42,8% în luna ianuarie

Rata anuală a inflației va crește la două cifre în trimestrul II. Prognoza BNR

 

 

Adaugati comentariu