Rata anuală a inflației va crește la două cifre în trimestrul II. Prognoza BNR

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul II din 2022 şi să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, ce se vor evidenţia pregnant după suspendarea, în luna aprilie, a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici, a anunțat Banca Națională a României (BNR).
BNR

Potrivit BNR, ulterior, rata anuală a inflaţiei va descreşte probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, dar va cunoaşte o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor şi va reintra în intervalul ţintei în trimestrul IV din 2023, pe fondul unor efecte de bază ample, precum şi al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei şi în scădere treptată de la mijlocul acestui an.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va mai creşte probabil uşor pe parcursul a câteva luni, dar se va înscrie apoi pe o pantă descendentă ceva mai pronunţată decât s-a prognozat anterior, urmând să coboare la finele orizontului proiecţiei sub valoarea anticipată anterior.

Inflația CORE2 se calculeaza pe baza IPC din care se exclud prețurile administrate și cele cu o volatilitate ridicată (legume, fructe, ouă, combustibili).

Potrivit BNR, schemele de compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflaţiei pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipată să scadă foarte uşor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt semnificativ în luna aprilie, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte.

„Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuşi incerte, o eventuală modificare a duratei şi/sau a conţinutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât şi traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflaţiei, mai cu seamă pe termen scurt. În acelaşi timp, incertitudini semnificative rămân asociate modului de evaluare şi de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice şi agroalimentare, inclusiv în contextul situaţiei geopolitice Rusia-Ucraina, precum şi din blocajele persistente în lanţurile de producţie şi aprovizionare”, precizează BNR.

Banca Națională menţionează că incertitudini continuă să decurgă şi din evoluţia pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, dar mai puţin virulentă, implicând o severitate mai scăzută şi în atenuare a restricţiilor asociate, inclusiv în multe state europene. Totodată, o sursă importantă de incertitudini şi riscuri rămâne absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Incertitudini şi riscuri sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizează progresul consolidării fiscale conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi la nivel global.

Rata anuală a inflației a crescut la 8,19% în decembrie 2021, de la 7,8% în luna noiembrie.

Pe ansamblul anului 2021, rata anuală a inflației s-a mărit cu 6,13 puncte procentuale (de la 2,06% în decembrie 2020). Potrivit BNR, o proporție de 80% din creștere a venit din majorarea prețurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibili.

În şedinţa din 9 februarie 2022, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.

Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50 la sută, de la 1,00 la sută pe an, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

 

CITEȘTE ȘI:

Creștere de 10,9% pentru exporturile de mijloace de transport în 2021

Ce bani sunt disponibili prin ajutoare de stat și alte fonduri nerambursabile. Scurt ghid pentru investitori

 

 

Adaugati comentariu