După câteva amânări cauzate de disputele din jurul ponderii conținului local în produsul finit, Comisia Europeană a prezentat, miercuri, proiectul Legii Acceleratorului Industrial (IAA), care vizează consolidarea industriilor blocului comunitar pe fondul concurenței din partea Chinei, dar și a altor producătorii străini care nu se confruntă cu reglementările stricte și prețurile mai mari la energie din Europa.
Noua strategie a Executivului comunitar își propune să aducă ponderea industriei prelucrătoare în PIB-ul UE la 20% până în 2035, față de aproximativ 14% în 2024. În joc sunt aproximativ 600.000 de locuri de muncă, despre care Bruxelles-ul preconizează că s-ar putea pierde în următorul deceniu dacă declinul industrial al blocului comunitar își continuă traiectoria actuală.
Despre inițiativa în sine, Stéphane Séjourné, comisarul pentru Industrie și vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a afirmat că este „mai mult decât o simplă schimbare de modus operandi, este vorba de o schimbare de doctrină” și a subliniat natura sa protecționistă: „Astăzi, «Fabricat în Europa» își face intrarea grandioasă în legislația europeană”
Astfel, pentru achizițiile publice și schemele de sprijin publice, proiectul Legii Acceleratorului Industrial (Industrial Accelerator Act – IAA) introduce cerințe specifice „Fabricat în Europa” și/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Cerințele se vor aplica anumitor sectoare strategice, în special în cel al oțelului, cimentului, aluminiului, automobilelor și tehnologiilor care contribuie la obiectivul zero emisii nete al UE. În același timp, acest cadru poate fi extins, după caz, la alte sectoare mari consumatoare de energie, cum ar fi substanțele chimice.
Concret, propunerea introduce o definiție pe trei niveluri pentru ”Fabricat în Europa”, care presupune:
- asamblarea în Uniunea Europeană,
- un prag imediat de 70% conținut local pentru producția de automobile din regiune (cu excepția bateriilor), care va intra în vigoare după 6 luni de la publicarea actului normativ,
- un prag specific de 50% pentru componentele critice, care urmează să fie implementat la 3 ani de la publicarea actului normativ.
Imperativul este de a consolida sectoarele strategice și de a evita dependențele periculoase. Altfel, s-a întrebat Stéphane Séjourné, „cum le putem explica cetățenilor noștri că decarbonizarea este o oportunitate dacă 100% din bateriile noastre sunt fabricate în China?”
Definiția „Fabricat în Euroepa” include și produse din țări terțe care au acorduri în vigoare cu UE de instituire a unei zone de liber schimb sau a unei uniuni vamale. Astfel, inițiativa încurajează o mai mare reciprocitate în achizițiile publice, oferind un tratament egal țărilor care oferă companiilor din UE acces la piețele lor. Conținutul de la partenerii cu care UE a încheiat un acord de instituire a unei zone de liber schimb sau a unei uniuni vamale ori care sunt părți la Acordul privind achizițiile publice și în cazul în care există obligații relevante ale Uniunii în temeiul acordului respectiv se consideră a fi de origine la nivelul Uniunii. Pentru alte intervenții publice, în special scheme și licitații publice, partenerii pot fi incluși în domeniul de aplicare al IAA dacă au un acord de liber schimb sau o uniune vamală cu UE.
„Atunci când sunt în joc bani publici, vom impune preferința europeană”, a mai spus comisarul pentru Industrie. Pentru a identifica țările terțe cărora li se va acorda acces egal la achizițiile publice, licitații și scheme naționale de sprijin în sectoare strategice, Bruxelles-ul pornește de la un concept foarte simplu: reciprocitatea.
„Mulți dintre partenerii noștri aplică preferințe naționale în țările lor”, a subliniat Séjourné. Ideea este „simplă”, a precizat acesta: „Partenerii noștri de încredere, adică cei cu care avem angajamente comerciale, vor fi integrați în sistem dacă își respectă angajamentele în materie de reciprocitate.”
În principiu, se începe cu cele 22 de țări (plus cele 27 de state membre ale UE) care sunt parteneri în GPA (Agreement on Government Procurement), un acord semnat la OMC care garantează condiții „echitabile, transparente și nediscriminatorii” pentru concurența internațională în domeniul achizițiilor publice. Printre parteneri se numără statele din Spațiului Economic European (Islanda, Norvegia și Liechtenstein), precum și Statele Unite, Regatul Unit, Elveția, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Israel și Noua Zeelandă.
În realitate, lista este mai lungă, UE având acorduri de achiziții publice cu 40 de țări. Dar prin acte delegate, Comisia va putea elimina, „în totalitate sau parțial”, țările „care nu respectă regulile sau care reprezintă un risc pentru securitatea noastră economică”, a explicat Séjourné.
Reguli pentru investițiile străine
Deși UE rămâne deschisă investițiilor străine directe, IAA stabilește condiții pentru investiții majore în sectoare strategice care depășesc 100 de milioane euro și în care o singură țară terță controlează peste 40 % din capacitatea de producție la nivel mondial.
Prin urmare, aceste investiții din străinătate trebuie să îndeplinească cel puțin patru dintre următoarele șase criterii:
- Transferuri de tehnologie.
- Cel puțin 50% dintre angajați sunt stabiliți în UE – acest criteriu este obligatoriu.
- Participarea străină este limitată la 49% din capital.
- Parteneriate cu entități europene.
- 1% din cifra de afaceri globală este investită în cercetare și dezvoltare în UE.
- 30% din componentele achiziționate pentru produsul finit trebuie să provină din lanțul valoric european.
Legea Acceleratorului Industrial introduce preferințele privind „Fabricat în Europa” și emisiile scăzute de dioxid de carbon în cadrul achizițiilor publice și al schemelor de sprijin public pentru a stimula cererea de produse industriale europene – ciment, aluminiu și tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, cum ar fi bateriile, energia solară, eoliană, pompele de căldură și energia nucleară.
Regulamentul propus va fi negociat de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene înainte de adoptarea și intrarea sa în vigoare.
CITEȘTE ȘI:
În Germania a fost depășit pragul de 2 milioane de autoturisme pur electrice
Comentați?