Codul fiscal se modifică. Scutiri şi reduceri de impozite

Guvernul a modificat şi completat Codul fiscal, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa de vineri, 6 ianuarie 2017, în scopul implementării măsurilor din domeniul fiscal cuprinse în Programul de Guvernare.



fiscalitate-floteauto

Setul de măsuri introduse prin actul normativ vizează susţinerea mediului de afaceri, prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor, precum şi prin stimularea activităţii de inovare, cercetare şi dezvoltare.
Rezultatele urmărite prin aplicarea acestor decizii sunt: crearea de noi locuri de muncă, încurajarea capitalului autohton, atragerea investiţiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, investirea în infrastructură şi în fabrici noi, dezvoltarea capacităţilor de producţie, astfel încât să se creeze premisa unei creşteri economice sustenabile.

Impozitul pe profit

Astfel, pentru societăţile care în prezent desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, definită potrivit legii, facilitatea de scutire de la plata impozitului pe profit se aplică în primii 10 ani de activitate. De asemenea, pentru contribuabilii nou înfiinţaţi care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, definită potrivit legii, facilitatea se acordă pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

Potrivit Guvernului, prin această măsură, se urmăreşte stimularea desfăşurării activităţilor de inovare şi cercetare-dezvoltare, cu efecte directe asupra menţinerii în ţară a forţei de muncă specializate.

În prezent, contribuabilii care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare, definită potrivit legii, sunt obligaţi la plata unui impozit pe profit în cotă de 16% aplicat asupra rezultatului fiscal obţinut din aceste activităţi.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

În ceea ce priveşte „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, ordonanţa de urgenţă aduce următoarele elemente de noutate. În primul rând, majorează limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro, modificând astfel una dintre condiţiile ce trebuie îndeplinite de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiţia microîntreprinderii.

De asemenea, în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă şi pentru aşezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi, se stabileşte o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi se abrogă cota actuală de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.

Totodată, actul normativ conţine reguli tranzitorii pentru persoanele juridice române, plătitoare de impozit pe profit, care la data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru încadrarea în definiţia microîntreprinderii şi care sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 februarie 2017.

În prezent, sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor prevede cote de impozitare diferite în funcţie de numărul de salariaţi.

Impozitul pe venit

O altă măsură constă în eliminarea impozitului pe venit datorat de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţilor cu caracter sezonier, în baza contractului individual de muncă, încheiat pe durată determinată.

Măsura propusă are ca efect dezvoltarea unui capital uman calificat.

De asemenea, măsura are scopul să fidelizeze forţa de muncă autohtonă, prin stabilitatea raporturilor contractuale de muncă şi diminuarea migrării personalului specializat pentru aceste activităţi, cu un impact semnificativ în plan social.

Totodată, se modifică modalitatea de stabilire a impozitului pe venit datorat pentru veniturile obţinute din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, astfel:

Se introduce un plafon neimpozabil în cazul veniturilor obţinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sumă de 450.000 lei;

Peste această sumă, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 3% la diferenţa dintre valoarea declarată de părţi şi suma neimpozabilă de 450.000 lei. Decizia are scopul încurajării vânzării imobilelor, ceea ce permite creşterea industriei construcţiilor, orientată spre construcţia de locuinţe.

În prezent, la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

Pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

  • 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
  • peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

Pentru imobilele descrise mai sus, dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

  • 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
  • peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

Un alt element de noutate constă în deducerea de la calculul impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor a contravalorii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, servicii medicale preplătite pe care furnizorii le oferă în mod direct abonaţilor şi nu prin intermediul asigurătorilor, în afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de bază din sistemul de asigurări sociale de sănătate, suportate de angajaţi, pe lângă primele de asigurare voluntară de sănătate (conform Legii nr. 95/2006, republicată), în limita echivalentului în lei al sumei de 400 euro anual.

Contribuţii sociale obligatorii

Potrivit ordonanţei de urgenţă, se introduce excepţia potrivit căreia, persoanele care realizează venituri din investiţii şi/sau din alte surse nu datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri dacă, în cursul anului fiscal realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din asocierea cu o persoană juridică sau venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

Totodată, se elimină plafonul reprezentând valoarea sumei echivalente cu cinci câştiguri salariale medii brute, aferentă bazei lunare de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor. De asemenea, se elimină plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, reprezentând contravaloarea a cinci câştiguri salariale medii brute, prevăzut în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, investiţii şi din alte surse. Astfel, contribuţia de asigurări sociale de sănătate se datorează asupra venitului realizat.

Potrivit Guvernului, se urmăreşte „eliminarea inechităţilor privind plata contribuţiilor în procente egale, pentru toţi salariaţii, prin renunţarea la actualele plafoane privind contribuţiile de asigurări sociale şi contribuţiile de asigurări sociale de sănătate”.

Pe lângă măsurile fiscale introduse au fost reglementate şi măsuri tehnice de corelare a acestora cu cadrul normativ în vigoare.

 

Adaugati comentariu