Numărul total de autoturisme din România este estimat să ajungă la 9,1 milioane, în 2050. Astfel, se preconizează că numărul mașinilor pe benzină și motorină va cunoaște o scădere constantă, ajungând la aproximativ 905.000 de unități pentru fiecare dintre cele două tipuri de motorizare. În schimb, autoturismele hibride vor urca la 2,3 milioane de unități, iar cele hibride plug-in și electrice vor înregistra creșteri și mai susținute, ajungând la la 3,1 milioane și, respectiv, 1,8 milioane unități.
România își propune reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră (GES) cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, Ministerul Economiei susținând că au fost făcute deja progrese semnificative, o dată ce a fost realizată, până în 2022, 85% din ținta stabilită pentru 2030. Cu asemenea rezultate, Ministerul Economiei privește și mai departe și, potrivit Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2025-2030 (versiunea a II-a, din 2024), estimează că până în 2025, 93% din ținta stabilită pentru 2030 va fi deja atinsă. Obiectivul pe termen lung este de a obține o reducere cu 96% a emisiilor de GES până în 2040 și o reducere completă a acestora până în 2050 comparativ cu nivelul din 1990. Pentru aceasta, mizează pe sursele regenerabile de energie (SRE) și stabilește ținte sectoriale, inclusiv pentru transporturi. În acest domeniu, de exemplu, obiectivul este limitarea creșterii emisiilor de GES la cel mult 40% în 2030 în comparație cu 1990, limitarea fiind posibilă în primul rând prin susținerea dezvoltării transportului rutier cu autovehicule hibride și electrice. În același timp, biocombustibilii vor avea, de asemenea, un rol semnificativ, cu opondere de 19% din totalul SRE folosite în transporturi în 2030.
Strategiile din transporturi
Pentru aplicarea planului integrat de reducere a emisiilor de GES, transporturile rutiere din România sunt vizate de o serie de măsuri care includ electrificarea parcului auto național, mobilitatea alternativă, dezvoltarea pieței biocombustibililor, creșterea ponderii camioanelor și autobuzelor alimentate cu combustibili alternativi sau extinderea infrastructurii de metrou.
1. Creșterea ponderii autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi
Potrivit Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2025 – 2030, această ”măsura răspundere nevoii majore de promovare și utilizare a mașinilor cu combustibili alternativi pentru a reduce emisiile de GES, a realiza un transport mai durabil și pentru a atinge obiectivele stabilite în Pactul Verde European, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Acordul de la Paris”.
Ca urmare a dezvoltării infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice, se estimează că, până în 2050, 65% din autoturismele din România vor fi electrice și 20% vor fi alimentate cu hidrogen, în timp ce restul parcului de autoturisme va fi împărțit între autoturisme de tip plug-in hibrid (13%) și alimentate pe benzină (2%).
Concret, se preconizează că pe șoselele din România vor circula, în 2025 (ținta intermediară), 65.000 de autoturisme electrice (39.271 de unități la finalul lui 2023, n.red.) și 124.000 de hibride plug-in. Totodată, se estimează că în 2030 (altă țintă intermediară) vor circula 680.000 de autoturisme electrice și 617.000 plug-in.
Bugetul estimat pentru implementarea acestei măsuri este de 9,3 miliarde de euro doar până în 2030, bani care vor fi obținuți de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), de la Fondul Social pentru Climă (FSC) și din surse private.
Totodată, se au în vedere și următoarele valori-țintă pentru 2030 în ceea ce privește infrastructura de încărcare:
– Puncte de reîncărcare electrică de înaltă putere (cel puțin 50kW) pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale – 2.896 unități;
– Puncte de reîncărcare electrică de înaltă putere (cel puțin 50kW) pe rețeaua de drumuri din unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) – 13.200 unități;
– Alte puncte de încărcare de înaltă putere și putere normală – 12.083 unități.
2. Creșterea ponderii autobuzelor și microbuzelor alimentate cu combustibili alternativi
Se prevede că, în 2050, cota de piață a autovehiculelor pentru transportul pasagerilor, după tipul de combustibil utilizat, va fi de 75% în cazul celor electrice și de 25%, în cazul celor pe hidrogen.
Concret, se preconizează că în 2030 (țintă intermediară), pe șoselele din România vor circula 19.160 de autobuze și microbuze hibride (417 de unități hibride la finalul lui 2023, n.red.), 12.350 electrice (845 de unități la finalul lui 2023, n.red.) și 1.280 de unități alimentate cu hidrogen.
Bugetul estimat pentru implementarea acestei măsuri până în 2030 este de 2,4 mld. euro, bani care vor fi obținuți prin Programele Regionale 2021-2027 (PR), PNRR, FSC și de la bugetele locale.
3. Modernizarea transportului public urban
Autoritățile consideră că, transportul urban, ca sursă majoră de emisii de GES mai ales din cauza creșterii semnificative a numărului de vehicule înmatriculate, oferă potențialul modernizării prin punerea în circulație a unui parc nou de vehicule.
4. Extinderea infrastructurii de transport cu metroul
Prin această măsură se urmărește dezvoltarea rețelei de transport subteran în București, cea din Cluj-Napoca nefiind luată în calcul. În acest context, autoritățile vorbesc de extinderea rețelei de metrou din Capitală cu 7 km începând din septembrie 2020 (Magistrala M5 Eroilor – Râul Doamnei) și cu 1,66 km în noiembrie 2023 (Magistrala M2 Berceni – Tudor Arghezi).
Totodată, se are în vedere realizarea investițiilor necesare pentru extinderea suplimentară cu 14,2 km, în a doua jumătate a anului 2028 (Magistrala M6 Gara de Nord – Aeroportul
Otopeni). Bugetul total necesar este estimat la 1,8 miliarde de euro, bani obținuți din PNRR, Programul Transport, FSC, bugetul de stat, Japan International Cooperation Agency (JICA) și din împrumuturi comerciale.
5. Creșterea ponderii camioanelor alimentate cu combustibili alternativi
Potrivit autorităților, măsura răspunde nevoii majore de promovare și utilizare a autovehiculelor de transport marfă (sub 3,5 tone și peste 3,5 tone) alimentate cu combustibili alternativi. Astfel, se estimează că, până în 2050, 62% din autovehiculele de transport marfă din România vor fi electrice, 35% vor fi alimentate cu hidrogen regenerabil și 3% vor fi hibride. Ca țintă intermediară, se preconizează că, în 2030, pe șoselele din România vor circula 176.000 de autovehicule de marfă electrice (1.035 de unități la finalul lui 2023, n.red.) și 123.000 alimentate cu hidrogen.
Bugetul estimat pentru implementarea acestei măsuri până în 2030 este de 9,2 mld. euro pentru camioane electrice și alimentate cu hidrogen, bani care vor fi obținuți de la AFM, FSC, bugetul de stat, surse private și împrumuturi comerciale.
6. Dezvoltarea pieței biocombustibililor avansați
Obiectiv principal în reprezintă creșterea producției interne de biocombustibili avansați, în contextul în care autoritățile consideră că ponderea SRE în sectorul transporturilor va fi atinsă doar prin utilizarea semnificativă a acestor tipuri de combustibili. Având în vedere obligațiile instituite de directiva RED II privind utilizarea biocombustibililor avansați și criteriile de sustenabilitate care trebuie îndeplinite, Ministerul Economiei spune că este nevoie de colaborarea dintre autoritățile române și companiile din domeniu pentru creșterea producției interne. Ca ipoteză de lucru, se estimează că este necesară o pondere de cel puțin 5% a biocombustibililor avansați în consumul de energie finală în transporturi în 2030.
7. Creșterea ponderii energiei din surse regenerabile
Autoritățile consideră că stabilirea unei sub-ținte pentru biocombustibilii avansați și combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) în sectorul transporturilor este crucială pentru România, având în vedere importanța crescândă a acestora.
Această măsură asigură conformitatea cu nivelul minim RFNBO cerut până în 2030, concentrându-se în special pe hidrogenul verde. Țintele actuale ale României sunt ambițioase, dar le lipsește un cadru de reglementare solid și o finanțare suficientă. Pentru a facilita implementarea mai rapidă și mai ușoară a proiectului, este necesar să se armonizeze și să se simplifice legislația aplicabilă, susținând colectarea și utilizarea eficientă a materiilor prime, așa cum sunt subliniate în Directivele RED II și RED III. Astfel, ca valoare-țintă pentru 2030, ponderea RFNBO ar trebui să fie de cel puțin 1% din consumul final de energie în transporturi.
8. Reducerea poluării atmosferice la nivel local
Această măsură cuprinde o serie de inițiative, cum ar fi organizarea de campanii, oferirea de subvenții și implementarea unor sisteme pentru a încuraja achiziționarea sau închirierea bicicletelor și trotinetelor electrice, precum și folosirea sistemelor de tip car sharing, ride sharing și mobilitatea ca serviciu (Mobility as a Service – MaaS). De asemenea, măsura își propune să promoveze mersul pe jos ca mijloc de transport viabil în interiorul localităților. În plus, această măsură implică introducerea unor politici privind parcarea auto menite săreducă folosirea autoturismelor în zonele urbane. Cu precădere în orașele mai mici, unde mulți rezidenți folosesc adesea mașinile pentru călătorii scurte, se așteaptă ca aceste strategii să determine o tranziție amplă către utilizarea bicicletelor, trotinetelor electrice și a mersului pe jos. Această schimbare poate ajuta la atenuarea congestionării traficului, la reducerea emisiilor de GES și la îmbunătățirea nivelului de sustenabilitate al comunității și a calității vieții oamenilor.
9. Modernizarea infrastructurii de transport rutier
Obiectivul principal îl reprezintă extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere aferente drumurilor naționale, în conformitate cu prioritățile TENT (Trans-European Transport Network). Potrivit autorităților, economiile de energie pot rezulta din extinderea și modernizarea infrastructurii rutiere știut fiind faptul că nivelul de emisii de GES al unui vehicul crește atunci când acesta rulează pe o cale ocolită, mai lungă.
Estimări
Numărul total de autoturisme din România este estimat să ajungă la 9,2 milioane în 2035 și apoi să scadă ușor, la 9,1 milioane, în 2050. Se preconizează că autoturismele pe benzină și motorină, care dominau piața în 2023, cu 3,7 și, respectiv, 4,1 milioane unități, vor cunoaște o scădere constantă, ajungând la aproximativ 905.000 pentru fiecare dintre cele două tipuri de motorizare în 2050.
În schimb, autoturismele hibride, hibride plug-in și electrice vor cunoaște o creștere puternică: cele hibrid vor crește la 2,3 milioane de unități în 2050, în timp ce autoturismele hibride plug-in și cele electrice vor înregistra creșteri și mai susținute, ajungând la la 3,1 milioane și, respectiv, 1,8 milioane unități în 2050. ”Această tendință indică o schimbare tehnologică semnificativă către tehnologii mai puțin poluante și mai sustenabile, vehiculele propulsate de combustibilii fosili urmând să fie treptat eliminate”, spun autoritățile.
În același timp, numărul vehiculelor de transport marfă de tip HGV este estimat să crească cu 60% în perioada 2023-2050, în timp ce numărul autovehiculelor de transport pasageri urmând să crească cu cu 15% în aceeași perioadă. În ambele cazuri, tehnologiile electrice și hibride vor înlocui tehnologiile bazate pe combustibili fosili, deși în cazul autovehiculelor de transport marfă de tip HGV motorina va fi încă tipul de combustibil dominant în 2050.
Cota de piață a autoturismelor, după tipul de combustibil, în 2050
• Benzină – 2%
• Hibrid – 0%
• Hibrid plug-in – 13%
• Electric – 65%
• Diesel – 0%
• Hidrogen – 20%
• GPL – 0%
(Articol publicat în revista Flote Auto, octombrie 2024)
CITEȘTE ȘI:
Documentele Carte Verde, valabile şi pe suport de hârtie, şi în format PDF
Vor fi forțați constructorii auto să vândă mașini electrice ieftine?
Comentați?