Până când vor fi inventate maşinile care se repară singure, service-urile reprezintă unica soluţie pentru a le prelungi viaţa şi pentru a garanta singuranţa la volan.
Cele 10 sfaturi venite de la ANPC vă pot ajuta să evitaţi parteneriatele cu ateliere de reparaţii care folosesc metode „la limita legii” pentru a-şi face loc pe piaţa marilor firme din domeniu.
1. Înainte de a lăsa autoturismul într-un service asiguraţi-vă că acesta funcţionează legal şi este autorizat de RAR pentru această activitate.
2. Preţurile sunt libere: ele pot varia de la o societate la alta. Service-urile care au personal deosebit de calificat şi au o dotare tehnică specială, deosebită pentru reparaţii pot să practice tarife mai mari. Informaţi-vă în prealabil asupra tarifelor înainte de a lăsa autoturismul şi nu ezitaţi să solicitaţi şi un deviz estimativ al intervenţiei.
Service-urile sunt obligate să afişeze preţurile cu TVA într-o manieră vizibilă şi lizibilă în zona de recepţie a clientelei şi să precizeze modul de calcul utilizat (ora fizică sau baremurile de timp/orătehnologică pentru reparaţii furnizate de producător).
3. Service-ul este obligat să furnizeze o factură, care este emisă în dublu exemplar, originalul fiind remis clientului însoţit de chitanţa (formularul fiscal) sau chitanţa eliberată de POS;
Ce trebuie să conţină factura :
- denumirea societăţii şi adresa;
- numele clientului;
- data şi locul efectuării reparaţiei;
- modul de calcul al manoperei: timp fizic sau barem de timp/oră tehnologică;
- piesele de schimb utilizate (cantitate/preţ);
- alte materiale de întreţinere, consumabile utilizate (cantitate/preţ);
- numărul de înmatriculare al autoturismului (eventual kilometrajul).
Puteţi face o estimare a costului facturii verificând catalogul de operaţii tehnologice împreună cu personalul service-ului.
4. Solicitarea unui deviz vă ajută să estimaţi costurile şi nu vă angajează, el trebuie să conţină:
- descrierea precisă a lucrărilor care se vor efectua;
- costul manoperei;
- lista pieselor de schimb necesare;
- termenul de reparaţie;
- durata de valabilitate a devizului.
Dacă devizul este semnat de ambele părţi, el se poate transforma astfel într-un contract comercial şi trebuie să se emită o notă de comandă pentru reparaţie.
5. Nota de comandă (reparaţie) se redactează pe un formular cu antetul societăţii şi trebuie să cuprindă:
data;
- identitatea clientului;
- tipul/modelul autovehiculului şi kilometrajul;
- natura exactă a reparaţiilor de efectuat;
- costul probabil al acestor intervenţii;
- durata imobilizării autovehiculului.
Starea autoturismului în timpul reparaţiei poate să fie menţionată în notă şi clientul poate să atragă atenţia asupra unor echipamente care sunt montate.
Service-ul devine răspunzător de starea autoturismului şi răspunde pentru orice pagubă produsă pe perioada intervenţiei. Este important deci, ca ambele părţi să consemneze în scris toate informaţiile, pentru a evita discuţiile la preluarea vehiculului, dacă veţi constata pagube sau lipsa unor accesorii.
Avantajele notei de comandă:
- constituie o probă despre ce s-a cerut şi ajută la contestarea facturii ulterioare, care ar conţine reparaţii suplimentare neacceptate;
- serveşte la compararea cu factura;
- va constitui dovada, în caz de responsabilitate a service-ului, pentru lucrări neefectuate sau necorespunzătoare;
- dacă autoturismul nu este restituit în termenul stabilit, puteţi soma serviceul să respecte termenul înscris printr-o scrisoare recomandată cu confirmarea primirii.
Dacă service-ul nu are un formular tip, trebuie să solicitaţi realizarea unei astfel de „note” pe o hârtie cu ştampilă.
Excepţie: Service-ul trebuie să vă informeze ca specialist în domeniul auto, dacă în cursul reparaţiei identifică un element care se poate defecta sau este defect şi există riscul unei defecţiuni iminente (care poate constitui un risc pentru securitatea dumneavoastră) pentru obţinerea acordului de reparare.
6. Pentru piesele de schimb utilizate de service la reparaţie, din stocurile proprii, se acordă garanţie conform Legii 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate lor.
Pentru intervenţia realizată (manopera), OG nr. 21/1992 (r2) privind protecţia consumatorilor obligă operatorul economic să acorde o garanţie. Fiecare societate aplică propria politică comercială faţă de clienţi referitor la durata acestei garanţii.
Specialiştii din service au datoria să consilieze clienţii asupra unor reparaţii, ce sunt necesare a fi efectuate, explicând motivele recomandărilor.
7. Service-ul este depozitarul autoturismului care îi este încredinţat. Dacă automobilul este furat sau deteriorat în plus faţă de recepţia efectuată, pe timpul reparaţiei, costurile sunt suportate de societate.
Ca regulă generală, jurisprudenţa limitează responsabilitatea service-ului la ceea ce este previzibil de a se găsi într-un autoturism la interior: haine, hărţi, bagaje, scule…şi nu obiecte de valoare ca bijuterii, blănuri sau aparate hi-fi, video. În astfel de situaţie este prudent să nu lăsaţi obiecte personale, sau dacă nu puteţi face altfel, preveniţi unitatea service.
8, Service-ul are obligaţia să vă restituie piesele înlocuite, cu excepţia acelora care sunt utilizate la reparaţie pe perioada garanţiei.
9. Service-ul este responsabil de accidentele care pot să survină în interiorul spaţiului de lucru, cu condiţia ca nicio neglijenţă să nu fie imputată victimei (clientului).
10. În cazul existenţei unei nemulţumiri reale, privind reparaţia efectuată, clienţii trebuie să încercîncerce mai întâi o rezolvare pe cale amiabilă.
(Articol publicat în revista Flote Auto, iulie-august 2015)
Comentați?