Când au loc cele mai grave accidente pe șoselele din România?

În lunile august şi decembrie, numărul accidentelor rutiere grave a atins, în 2019, vârful anual de 892 de evenimente, în timp ce în zilele de luni a fost înregistrat cel mai ridicat nivel al acestora, 1.283 de evenimente în total. În plus, valorile maxime pe timpul unei zile au fost consemnate în intervalul orar 17-18, când s-au produs, în medie, 700 de accidente rutiere grave.
Frecvenţa daunei

În anul 2019, pe şoselele din România s-au produs 8.642 accidente rutiere grave, evenimente rutiere care au cauzat decesul a 1.864 de persoane, rănirea gravă a 8.125 de persoane şi rănirea uşoară a altor 3.410 persoane, arată cele mai recente date cuprinse în Buletinul siguranţei rutiere, realizat de Poliţia Română.

August şi decembrie, lunile de vârf pentru cele mai grave accidente

În fiecare lună a anului 2019, au avut loc, în medie, 720 accidente rutiere grave, în care şi-au pierdut viaţa 155 de persoane, iar 680 de persoane au fost rănite grav.

Potrivit datelor din Buletinul Siguranţei Rutiere, dinamica lunară a accidentelor grave produse în 2019 arată o primă jumătate a anului cu o frecvenţă mai redusă a acestor evenimente rutiere, cu o medie lunară de 602,6 accidente şi o a doua jumătate a anului în care frecvenţa accidentelor rutiere grave s-a amplificat, media lunară ajungând la 838,3 evenimente.

„În general, această distribuţie este influenţată de caracterul anotimpurilor, condiţiile meteorologice care determină valorile generale ale densităţii traficului, precum şi de comportamentul cultural al populaţiei din România”, explică reprezentanţii Poliţiei Rutiere.

accidente

Astfel, în primele trei luni ale anului trecut, perioadă caracterizată de condiţii meteo mai nefavorabile, cu efect asupra condiţiilor de rulare pe drumurile publice şi de asemenea, o perioadă în care românii încep să se întoarcă la muncă după perioada Sărbătorilor de iarnă, numărul accidentelor rutiere grave produse lunar se situează la cote mai reduse, sub 571 evenimente, cu o medie de 18,3 accidente rutiere grave/zi.

În intervalul mai – iunie, odată cu încălzirea vremii şi îmbunătăţirea condiţiilor de rulare, numărul accidentelor rutiere grave produse lunar înregistrează creşteri treptate, cu o medie de 23,2 accidente rutiere grave/zi, ajungând ca în lunile tradiţionale de vacanţă, iulie, august, să atingă valori maxime.

În această perioadă mobilitatea populaţiei creşte accentuat, condiţiile meteo şi de trafic fiind mult mai favorabile. Astfel, în luna august, numărul accidentelor rutiere atinge vârful anual de 892 de evenimente, media zilnică a lunii august fiind net superioară celorlalte luni – 29,3 accidente.

Începând cu luna octombrie, suma lunară a evenimentelor rutiere începe să scadă, în octombrie cu 45 de accidente faţă de luna septembrie, iar în noiembrie cu 44 de accidente faţă de luna octombrie. În acest interval de două luni, media zilnică a evenimentelor rutiere grave scade la 25,9 accidente.
Potrivit Poliţiei rutiere, luna decembrie constituie un interval deosebit, contradictoriu, care nu urmează tendinţa începută în luna octombrie. Chiar dacă vremea nu mai este în aceeaşi măsură favorabilă, mobilitatea românilor creşte din nou, influenţată de calendarul Sărbătorilor şi a vacanţelor de iarnă.
Ca atare, numărul accidentelor rutiere grave înregistrat în decembrie creşte până aproape de valoarea maximă lunară înregistrată în august, iar media zilnică ajunge la 28,7 accidente.

Distribuţia lunară a victimelor accidentelor rutiere grave produse în anul 2019 urmează forma distribuţiei pe luni calendaristice a accidentelor rutiere, numărul lunar total al victimelor (decese + răniţi grav) fiind aproximativ proporţional cu numărul lunar al accidentelor produse. Astfel, se remarcă valori mai reduse în prima parte a anului, creşteri treptate începând cu luna mai, pentru a atinge un maxim în luna august, iar după aceea, începând cu luna septembrie are loc la o reducere treptată până în luna noiembrie, ajungând ca în luna decembrie să asistăm din nou la o creştere semnificativă a valorilor. În ceea ce priveşte letalitatea accidentelor rutiere, măsurată prin indicele de mortalitate, această formă a distribuţiei pe luni calendaristice se păstrează. Astfel, lunile august, noiembrie şi decembrie, reprezintă luni în care consecinţele accidentelor rutiere sunt mult mai grave.

Luni, ziua „mortală”

Dinamica accidentelor rutiere grave pe zilele săptămânii generice din 2019 se caracterizează prin valori mai ridicate în primele zile ale săptămânii, dar mai ales, către zilele de vineri şi sâmbătă a sfârşitului de săptămână, cu vârful pe ziua de sâmbătă. Ulterior, în ziua de duminică se înregistrează o reducere a frecvenţei de apariţie a unor astfel de evenimente (faţă de ziua de sâmbătă cu 5,7%). În ziua de luni se înregistrează din nou o creştere a numărului de accidente rutiere grave (creştere faţă de ziua de duminică cu 2,6%).

Această dinamică se află în strânsă legătură cu volumul traficului rutier ce caracterizează programul săptămânal al românilor, cu creşterea mobilităţii în intervalul zilelor nelucrătoare şi cu atitudinile asociate dispoziţiei de loisir, precum lipsa concentrării, neatenţie, grabă, scăderea prudenţei sau consum de alcool.

Distribuţia victimelor urmează, în general, pe cea a evenimentelor care le-au produs. Se observă nivelul ridicat al letalităţii pentru zilele de duminică şi luni, în comparaţie cu zilele de miercuri, joi şi vineri, în care, la un număr similar ori mai mic de evenimente, numărul persoanelor decedate este superior.

„Comparativ cu anii precedenţi, se remarcă ziua de luni ca o zi a săptămânii mai problematică atât din perspectiva frecvenţei de apariţie a unor astfel de evenimente rutiere grave, dar şi din perspectiva letalităţii lor. Probabil, modificările apărute în programul populaţiei, de a avea un sfârşit de săptămână prelungit sau de a amâna întoarcerea spre serviciu, spre casă, pentru ziua de luni, condusul precipitat spre aceste destinaţii face ca începutul de săptămână să reprezinte o altă zi fierbinte, alături de cele de la sfârşitul săptămânii”, precizează reprezentanţii Poliţiei Române.

Orele cu valori maxime

Ritmul activităţilor pe parcursul unei zile se reflectă şi în evoluţia numărului de accidente rutiere grave pe parcursul celor 24 de ore.

Astfel, între orele 5-6 dimineaţa, numărul accidentelor rutiere grave începe să crească uşor, iar, de la oră la oră, creşterea se accelerează, ajungând ca în intervalul orar 8-9 să înregistreze o valoare aproape de 5 ori mai mare faţă de intervalul orar 4-5. În continuare, în intervalul orar 9-10 se înregistrează o uşoară reducere a acestui număr.

După ora 10, are loc la o nouă creştere a numărului de accidente rutiere grave până la ora 14, dar fără a avea ritmul de creştere înregistrat între orele 5-9 ale dimineţii.

După ora 14 se remarcă o uşoară reducere a frecvenţei de producere a accidentelor rutiere grave până la ora 16.

După ora 16, se înregistrează din nou o multiplicare accentuată a numărului evenimentelor rutiere grave, ajungând la valorile maxime ale zilei în intervalul 17-18, la 700 accidente rutiere grave.

De la ora 18 se observă reducerea treptată a numărului accidentelor rutiere grave, descreştere ce continuă până la ora 4 a zilei următoare.

„Accidentele rutiere produse pînă la ora 7 şi după ora 20, deşi mai puţine ca număr, sunt caracterizate de o mortalitate mai ridicată, ceea ce argumentează faptul că în condiţii de trafic mai puţin intens comportamentele rutiere pot deveni mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari”, arată reprezentanţii Poliţiei Române.

 

CITEȘTE ȘI:

Reoganizare la Ministerul Transporturilor. Două noi Direcții și desființarea a 56 de posturi

Lovitură pentru Uber în Marea Britanie. Curtea Supremă a decis că șoferii sunt „angajați”, nu contractori independenți

12 oferte pentru construcția a 41 km din Autostrada Transilvania, inclusiv a Tunelului Meseș

 

Adaugati comentariu