Buget de 4,5 mld. euro prin PNRR pentru infrastructura rutieră

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) propune un buget de 4,5 miliarde de euro pentru proiectele destinate dezvoltării transportului rutier şi rețelei de autostrăzi.
pnrr

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume:

  1. Tranziţie verde;
  2. Transformare digitală;
  3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice;
  4. Coeziune socială şi teritorială;
  5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză;
  6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

„La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026”, se precizează în document.

Potrivit Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, problemele identificate în domeniul transporturilor vizează faptul că infrastructura de transport a României este subdimensionată, poluantă şi slab întreţinută, cu noduri urbane ce au o conectivitate slabă la reţelele de transport şi o lipsă de intermodalitate.

La capitolul transport rutier şi autostrăzi, PNRR semnalează faptul că infrastructura este sub-dimensionată, poluantă şi slab întreţinută, generând zone cu trafic supra-dimensionat, ambuteiaje şi reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare. Nodurile urbane au o conectivitate redusă la reţelele de transport, în special la cele transeuropene, iar intermodalitatea lipseşte, toate ducând la o congestionare a traficului, o mobilitate scăzută pentru populaţie şi sectorul economic.

O infrastructură de transport slab dezvoltată (cu multe drumuri cu benzi unice) contribuie la creşterea poluării mediului şi la un număr alarmant de incidente rutiere, iar lipsa unor sisteme adecvate de management al traficului are un impact negativ asupra timpilor de deplasare.

În acest context, PNRR vine cu o serie de reforme şi investiţii care presupun creşterea eficienţei implementării investiţiilor în infrastructura de transport, prin creşterea capacităţii administrative, a guvernanţei corporative (CNIR şi CNAIR), coroborat cu investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:

  • A7 – anumite secţiuni;
  • A8 – anumite secţiuni;
  • A1 – secţiunea Lugoj-Deva;
  • A3 – anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj;
  • legătura între Autostrada A1 – Timişoara – Aeroportul Timişoara;
  • legătura Autostrada A8 – Leţcani Vest – Bypass Iaşi – Iaşi Dacia;
  • legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială şi logistică);
  • legătura între Autostrada A1 – Piteşti – Mioveni Bypass;
  • legătura Craiova Est – Drum Expres Piteşti – Craiova;
  • legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
  • legătura A10 – Teiuş – Blaj (zona industrială);
  • legătura Autostrada A3 – Mărtineşti – Vâlcele; alternativa Techirghiol (Litoral Express);
  • legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
  • legătura Călăraşi – Drajna Nouă – Autostrada A2;
  • legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
  • legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
  • legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
  • alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport şi conexiuni cu potenţiale culoare navigabile.

Altă măsură în domeniul rutier este introducerea de politici şi tehnologii ecologice şi digitale în sectorul transporturilor, vizând în principal punerea în aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor şi semnalelor rutiere, precum şi a altor elemente care vizează traficul inteligent pe drumurile publice; dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport; staţii de reîncărcare electrice, precum şi crearea şi dezvoltarea cadrului de impozitare şi control – instalaţii de măsurare a greutăţii automate pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plăteşte”.

În plus, documentul mai prevede asigurarea siguranţei pe drumurile naţionale prin pregătirea şi punerea în aplicare a cadrului strategic privind siguranţa rutieră, incluzând următoarele:

  • măsuri de siguranţă pasivă – bariere şi atenuatoare de impact;
  • iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal şi sistem de management;
  • pasaje denivelate şi alte soluţii tehnice de eliminare a punctelor negre;
  • sistem de marcare digitală şi proiect pilot pentru vehicule autonome.

Investiţiile prevăzute în sectorul rutier contribuie parţial cu 100% la tranziţia verde prin finanţarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi. De asemenea, contribuie parţial cu 100% la tranziţia digitală prin finanţarea digitalizării transporturilor.

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

 

CITEȘTE ȘI:

Trenul metropolitan din zona Capitalei, soluția pentru rezolvarea problemelor din trafic?

Consitrans va actualiza Studiul de fezabilitate pentru Autostrada Tg Neamţ – Iaşi – Ungheni

Certificate pentru românii imunizați pentru Covid care merg în vacanță în Grecia

 

Adaugati comentariu