Autostrăzile europene nord-sud care vor traversa România

La iniţiativa unor ţări est-europene, altele decât România, două autostrăzi trans-continentale pe direcţia nord-sud, Via Carpatica şi Reni-Varna, neacoperită până acum, ar putea traversa şi teritoriul românesc.



De la Marea Baltică la Marea Egee sau, pe o distanţă mai scurtă, din Ucraina până în Bulgaria, două magistrale rutiere ar putea fi construite în deceniul următor, caz în care ar trebui să traverseze şi România. Dacă în privinţa primei autostrăzi, ministerul Trasporturilor a semnat un protocol de colaborare, în cazul celei de-a doua, nu a întreprins niciun demers.

Via Carpatica

Recentul summit al celor Trei Mări a repus pe tapet iniţiativa Poloniei de a construi o reţea de autostrăzi europene pe direcţia nord – sud, intitulată “Via Carpatia”. Magistrala rutieră va conecta porturile baltice, poloneze şi lituaniene cu cele greceşti şi de la Marea Neagră. Şi România face parte din acest proiect, dar din porţiunea care îi revine, de aproape 1.100 de km, mai are de construit 558 de km.

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când Polonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria au semnat o declaraţie comună pentru extinderea reţelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte de-a lungul axei nord-sud care să conecteze cele patru state. În 2010, traseul a fost extins şi în România, Bulgaria şi Grecia, miniştrii transporturilor din cele şapte state semnând în Polonia o declaraţie comună.

Astfel, reţeaua de autostrăzi Via Carpatia va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee. Traseul începe în Lituania, la Kaunas, se continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia, între Presov şi Koszice şi în Ungaria, pe ruta Miskolc – Debrecen.

Pe teritoriul României trunchiul principal al traseului este Oradea – Arad – Lugoj, care apoi se bifurcă pe direcţia Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa, la Marea Neagră şi, respectiv, pe direcţia Lugoj – Dr. Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat.

De aici, traseul traversează Bulgaria şi ajunge până la portul Salonic de Ia Marea Egee.

Costul întregului proiect nu se cunoaşte, însă el nu se suprapune decât parţial peste reţeaua principală de autostrăzi eligibilă în acest moment pentru finanţare din fonduri europene. Datorită, însă, eforturilor depuse de Polonia, cel mai înfocat susţinător al iniţiatiei, Via Carpatia va fi introdusă printre propunerile din runda a doua a programului de investiţii Connecting Europe Facility (CEF), fondurile urmând a fi disponibile după 2020. În paranteză fie spus, Polonia vrea ca întreaga reţea să fie finalizată până în 2030.

Pe teritoriul românesc, din traseul principal şi din ramura sudică nu este construit mai nimic. În schimb, datorită autostrăzilor A1 şi A2, pe ramura estică, lucrurile stau ceva mai bine.

Via Carpatia ar urma să intre în România pe direcţia Oradea-Arad, traseu care coincide perfect cu proiectul autostrăzii A11. Cu o lungime de 116 km,  şoseaua de mare viteză are deschişi traficului doar 3,5 km, adică porţiunea care face legătura dintre Autostrada A1 şi DN7, în zona municipiului Arad.

În continuare, Via Carpatia ar continua cu tronsonul Arad-Timişoara-Lugoj (67,38 km), care este dat în exploatare integral din 2015.

Pe ramura sudică, urmează tronsonul Lugoj – Drobeta Tr. Severin – Calafat, care este inclus în Autostrada Sudului (A6), proiectul de interes strategic în parteneriat public-privat al Guvernului Dăncilă. Dar din cei aproximativ 260 de km ai tronsonului se circulă din decembrie 2013 doar pe 10,5 km, care fac legătura între şoseaua de centură a Lugojului cu A1.

Pe ramura estică a autostrăzii europene, primul tronson, Lugoj-Deva, este incomplet. Din cei 99,5 km se circulă doar pe lotul I (27,62 km) şi pe 15 km din lotul II (28,6km). Pe loturile 3 (21,14 km) şi 4 (22,14 km) se estimează că traficul va fi deschis cel mai târziu anul viitor.

În continuare, urmează segmentele Deva – Orăştie (32,5 km) şi Orăştie -Sibiu (82,2 km), aflate în exploatare completă din 2014.

Pentru tronsonul Sibiu-Piteşti (123,99 km), perioada estimată de deschidere a traficului este 2022-2023. Până în acest moment, au fost licitate doar capetele autostrăzii, însă nu există Acord de Mediu pentru niciunul dintre cele 5 loturi.

Pe traseul Via Carpatia urmează sectorul Piteşti-Bucureşti, autostrada construită înainte de 1989, în lungime de 109,6 km, care se continuă cu A2, Bucureşti-Constanţa, de 202,79 km.

 

Autostrada Reni-Varna

Chiar dacă nu este de anvergura primei magistrale, şi autostrada propusă de Ucraina şi Bulgaria păstrează direcţia nord-sud. Cele două state intenţionează să realizeze o şosea rapidă între localităţile Reni şi Varna, care să traverseze şi România. Ministrul Transporturilor de la Bucureşti spune că până acum niciun acord tripartit nu a fost încheiat.

Într-o întâlnire desfăşurată la finele primăverii, preşedintele Ucrainei, Petro Poroshenko, şi prim-ministrul Bulgariei Boiko Borissov au purtat discuţii privind conectarea prin intermediul unei autostrăţi a localităţilor Reni, din regiunea Odessa, şi Varna.

„Am fost de acord că vom intensifica chestiunea construcţiei unei autostrăzi de-a lungul coridorului de transport dintre Reni şi Varna prin România. Sper, de asemenea, că resursele Uniunii Europene vor fi de partea noastră. Îi vom atrage, totodată, şi pe partenerii noştri români. Vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că, în viitorul apropiat, distanţa de la Odesa la Varna se va face în câteva ore”, a declarat Petro Poroşenko în cadrul întânirii cu premierul bulgar.

Potrivit agentiei de presă Interfax, şeful statului ucrainian a arătat o fotografie în care este prezentată o hartă a viitoarei şosele rapide şi a explicat că realizarea acestui drum nu va fi foarte costisitoare. În opinia sa, finanţarea s-ar putea obţine atât printr-un parteneriat public-privat, cât şi dintr-un fond comun al celor trei state.

Intenţia celor doi oficiali ucrainian şi bulgar este ca viitoarea autostradă să permită un acces rapid spre Odessa (pe ruta Reni-Odesa, unde există o legătură rapidă aflată în curs de modernizare), spre Bucureşti (de la intersecţia cu Autostrada Soarelui A2) şi spre Sofia (pe ruta Varna – Sofia unde va fi finalizată până în 2022 Autostrada Hemus A2).

Până în acest moment, însă, România nu este implicată în parteneriatul dintre Ucraina şi Bulgaria.

Potrivit ministrului Transportului, Lucian Şova, până acum nu au avut loc discuţii în format trilateral România-Ucraina-Bulgaria şi nici nu a fost încheiat un acord pentru „construcţia autostrăzii Reni-Varna”.

„În cazul părţii române, realizarea unor lucrări de infrastructură transfrontaliere implică încheierea unor acorduri internaţionale în conformitate cu prevederile art.15 al Ordonanţei de Urgenţă nr.105/ 2001 privind frontiera de stat a României, în conformitate cu care regulile de exploatare şi întreţinere privind podurile, căile ferate şi rutiere, liniile de comunicaţii şi apele care intersectează linia frontierei de stat ori au ax comun cu aceasta sunt stabilite prin acorduri, convenţii şi înţelegeri încheiate de statul român cu statele vecine. Până în prezent, nu au avut loc discuţii in format trilateral RO-UA-BG şi nici nu a fost încheiat un acord pentru construcţia autostrăzii Reni-Varna”, afirmă ministrul Lucian Şova.

Acesta precizează că singurul acord încheiat cu partea ucraineană este cel privind deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru pasageri şi marfă în regim de bac, între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), intrat în vigoare la data de 12 octombrie 2015.  În temeiul acestui acord a fost aprobată, în luna aprilie 2018, Hotărârea Guvernului nr.1841/2018 privind amenajarea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat. Dar nici măcar în acest proiect minor, România nu şi-a făcut temele. Noi nici nu am început, iar partea ucrainiană aproape că a terminat toată treaba.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, noiembrie 2018)

 

Adaugati comentariu