Autostrăzile Moldovei nu există nici pe hârtie

Pentru cele trei mari proiecte de infrastructură rutieră destinate Moldovei – Autostrada Tg.Mureş-Iaşi-Ungheni, Autostrada Braşov-Bacău şi drumul de mare viteză Ploieşti-Paşcani - nu există nici măcar studii de fezabilitate finalizate. Cu alte cuvinte, fără trasee, aceste proiecte nu există nici măcar pe hârtie.



autostrada A8

Dacă este să îi cităm pe reprezentanţii Ministerului Transporturilor, în 2018, pentru regiunea Moldovei, urmează “să fie demarate demersurile pentru implementarea fazei de proiectare şi execuţie a 95 km. de autostradă” (tronsonul Tg. Neamţ-Iaşi-Ungheni din A8), vor fi parcurse “mare parte din etapele necesare elaborării documentaţiei tehnice pentru implementarea celor 329 km. de drum de mare viteză” (Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani), iar pentru alţi 145 km. de autostradă sau drum expres (Braşov-Bacău) “vor fi lansate procedurile de achiziţie publică, luându-se în calcul inclusiv semnarea şi demararea contractelor”.

Dacă citim, însă, cu atenţie şi ignorăm cifrele, realizăm că, de fapt, nici în 2018 nu va fi mutată vreo piatră pe traseul marilor magistrale rutiere care ar trebui să traverseze Moldova. Practic, promisiunile reprezentanţilor MT, “umflate” de cifrele menite să ameţească românul avid de drumuri moderne, nu se referă decât la elaborarea documentaţiilor tehnice.

Autostrada Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni

Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din Moldova, Autostrada Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni (A8 Montana) este unul dintre cele mai importante proiecte, urmând să realizeze legătura cu Transilvania şi, mai departe, prin viitoarea Autostradă A3, cu vestul Europei. Dar, dincolo de rolul strategic pe care îl clamează periodic oficialii Guvernului, viitoarea investiţie nu are nici Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor economico-financiari, nici studii de fezabilitate finale şi nici Acord de Mediu.

Povestea autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 311 km, a început în 2007. Intitulată “Est – Vest” sau, mai simplu, “Montana” – A8, aceasta ar urma să scoată Regiunea de Nord-Est din izolare şi să conecteze Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Potrivit conducerii Ministerului Transporturilor, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) încă studiază problema vechilor studii de fezabilitate, adică dacă acestea trebuie sau nu actualizate/completate. Poate că nu par foarte importante, dar studiile de fezabilitate ale unui proiect de infrastructură rutieră sunt cele care stabilesc elementul esenţial al investiţiei: traseul. Odată rezolvată dilema “actualizare/completare”, vor fi întocmite caietele de sarcini, va fi apoi organizată o licitaţie şi, în cel mai bun caz, anul viitor studiile de fezabilitate va fi, în sfârşit, finalizate. Apoi se va trece la întocmirea caietelor de sarcini pentru execuţia propriu-zisă şi la organizarea licitaţiilor pentru construcţia celor patru tronsoane. Astfel, vor mai trece cîteva luni până va fi anunţat câştigătorul şi cam tot pe atât pentru rezolvarea contestaţiilor. Dacă nu ne mutăm din ţară până atunci, în 2030 ar exista şanse să traversăm Carpaţii, la volanul maşinii, pe ruta Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni.

Şi cum problemele nu vin decât în perechi, autorităţile mai au un element esenţial de stabilit pentru această autostradă: finanţarea. Momentan, nu au niciun….eurocent.

Dar să nu anticipăm prea mult şi să vedem care sunt planurile concrete ale Ministerului Transporturilor.

Pentru realizarea investiţiei, autostrada a fost divizată în patru sectoare.

  1. Sector Târgu Mureş – Sovata – Ditrău (92 km)

“Dosarul” acestui sector este destul de greu. Cu o valoare de aproximativ 5 milioane de euro, contractul de revizuire a Studiului de Fezabilitate realizat în 2011 a fost atribuit în data de 20 mai 2015 către asocierea Aecom Ingenieria-Consitrans-Search Corporation, dar în perioada 15 iulie 2015–30 septembrie 2016 a fost suspendat din cauza lipsei de finanţare. Deşi pe 20 noiembrie 2016 a fost emis ordinul de începere, controlul Curţii de Conturi, care punea sub semnul întrebării necesitatea revizuirii în condiţiile în care pentru realizarea celui din 2011 au fost necesare doar 700.000 de euro, a dus la o nouă suspendare, în data de 20 decembrie 2016. Ulterior, contractul a ajuns în atenţia DNA, iar CNAIR a contestat în instanţă raportul Curţii de Conturi. După cele 12 luni de pauză, în cele din urmă, contractul de revizuire a Studiului de Fezabilitate a fost reziliat la începutul acestui an.

În prezent, vechiul Studiu de Fezabilitate este în curs de auditare internă cu îndrumarea Jaspers/BEI “în vederea identificării volumelor ce necesită actualizare sau completare”, spune Ministerul Transporturilor.

Pentru reactualizarea documentului au fost alocate, prin bugetul din 2017, 7,2 milioane de lei.

Oficial, realizarea sectorului Târgu Mureş – Sovata – Ditrău este cuprinsă în Master Planul General de Trasport (MPGT), acesta urmând a fi finalizat în perioada de programare 2021 – 2030.

  1. Sector Ditrău -Târgu Neamţ (118,8 km.)

Şi pentru acest tronson, CNAIR deţine un Studiu de Fezabilitate elaborat în anul 2011 care, la fel ca şi în cazul sectorului Tg. Mureş – Ditrău, este în curs de auditare internă cu îndrumarea Jaspers/BEI. În funcţie de rezultatul analizei, se va decide asupra revizuirii/completării parţiale, urmând ca ulterior să fie demarată procedura de achiziţie.

Pentru reactualizarea documentaţiei au fost alocate, tot prin bugetul de anul trecut, 4,2 milioane de lei.

Şi acest obiectiv este cuprins în MPGT pentru perioada de programare 2021 – 2030.

  1. Sector Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni (78 km.)

Nu ne vom mai repeta, situaţia acestui sector fiind similară celor două anterioare: studiul de fezabilitate este din 2011 şi nu se ştie încă dacă trebuie completat/revizuit. Pentru acest serviciu, au fost alocate, prin bugetul pe 2017, 3,8 milioane de lei.

Autorităţile speră că licitaţia pentru atribuirea realizării studiului de fezabilitate să se încheie în acest an şi să se treacă la următoarea etapă, licitaţia pentru proiectare şi execuţie.

Oricum, acest sector este inclus pentru finanţare în actuala perioadă de programare, prin POIM 2014-2020.

  1. Iaşi-Ungheni (25 km.) şi Podul peste Prut

Pentru acest sector, lucrurile par că s-au mai mişcat ceva mai repede, în sensul că în primul trimestru din 2018 a fost lansată licitaţia pentru realizarea studiului de fezabilitate, finalizarea procedurii fiind programată pentru trimestrul IV. Cererea de finanţare pentru realizarea documentaţiei a fost trimisă la Uniunea Europeană încă din octombrie 2017, fiind în joc 950.869,44 lei (inclusiv TVA), din care 75% contribuţia UE din Fondul de Coeziune – 598.475,80 lei, 25% contribuţia naţională (bugetul de stat)  – 199.491,93 lei, restul de 186.651,70 lei reprezentând valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

Podul rutier peste Prut la Ungheni va fi realizat cu patru benzi de  circulaţie şi va asigura legătura autostrăzii cu varianta de ocolire a oraşului Ungheni din Republica Moldova. Investiţia va scurta la jumătate distanţa parcursă între Iaşi şi graniţă.

În ceea ce priveşte finanţarea întregii autostrăzi, autorităţile de la Bucureşti mizează pe banii de la Bruxelles, mai precis pe fonduri structurale nerambursabile.

În acest moment, pe baza studiilor de fezabilitate din 2011, CNAIR consideră că proiectul va costa aproximativ 4 miliarde de euro, fără TVA, însă reprezentanţii Transporturilor spun că, în contextul în care nu se cunoaşte exact traseul viitoarei autostrăzi, o estimare exactă a investiţiei nu poate fi făcută.

Oricum, în actuala perioadă de programare, prin POIM 2014-2020, se poate obţine doar o treime din suma necesară.

Astfel, valoarea fondurilor alocate pentru proiectul „Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni” fără „Podul peste Prut de la Ungheni”, în cadrul POIM 2014-2020, este de 1,07 miliarde de euro, fără TVA, din care 802 mil. euro fonduri UE, depunerea aplicaţiei de finanţare fiind programată pentru trim. II 2020. Pentru proiectul „Podul peste Prut de la Ungheni” este prevăzută suma de 60 milioane de euro, fără TVA, din care 45 mil. euro fonduri UE. Totodată, în cadrul POIM este prevăzută şi suma de 10,19 milioane de euro, fără TVA, respectiv 8,56 mil. euro fonduri UE, pentru „Revizuirea documentaţiei tehnico economice Autostrada Tg. Neamţ (Paşcani)-Iaşi-Ungheni”, dar şi suma de 27,20 mil. euro, fără TVA, din care 22,71 mil. euro fonduri UE pentru „Elaborarea documentaţie tehnico – economică pentru autostrada Tg. Mureş-Ditrău-Tg Neamţ”. Pentru proiectul „Elaborare documentaţiei tehnico – economice pentru Podul peste Prut de la Ungheni” este prevăzută suma de 0,16 mil. euro, fără TVA, din care 0,12 mil. euro, fonduri UE.

În total, în actuala perioadă de programare, autorităţile pot miza, din fonduri structurale, pe 1,13 miliarde de euro, la care se adaugă sumele prevăzute pentru asistenţă tehnică de aproximativ 38,18 milioane de euro.

Coridorul 9 Pan European, Bucureşti-Ploieşti-Siret

Pe Coridorul 9 Pan European, care va realiza o legătură rapidă între Muntenia şi Moldova, în prezent există doar primul tronson, Bucureşti-Ploieşti, parte a Autostrăzii A3 Transilvania. Pentru completarea coridorului, autorităţile pregătesc construcţia unui drum de mare viteză pe traseul Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani (329 km.), din care se va desprinde legătura Paşcani-Siret (120 km).

Licitaţiile pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice aferente tronsoanelor Ploieşti – Buzău (65 km) şi Buzău – Focşani (72 km) au fost lansate încă din noiembrie 2016. Întârzierile şi contestaţiile, dintre care unele fiind chiar admise, s-au ţinut lanţ. În luna februarie 2018 era prevăzută finalizarea perioadei de evaluare a ofertelor şi comunicarea rezultatului, estimându-se ca în luna aprilie să fie semnate şi contractele, după parcurgerea etapei de depunere şi soluţionare a contestaţiilor. Dar nu a fost să fie, iar programul din nou nu a fost respectat.

În această perioadă, Ministerul Transporturilor pregăteşte lansarea procedurilor de achiziţie publică pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice aferente tronsoanelor Focşani-Bacău (109 km) şi Bacău-Paşcani (81 km). Potrivit proiectelor de Hotărâre de Guvern, valoarea estimată a primului proiect este de 43,03 milioane de lei cu TVA, iar a celui de-al doilea, de 32,92 milioane de lei cu TVA.

Primele patru tronsoane ar urma să fie finanţate din fonduri europene nerambursabile, prin POIM 2014-2020 şi din alocaţii bugetare de la Ministerul Transporturilor.

Ultimul tronson, Paşcani – Siret, sector ce va finaliza practic Coridorul 9 Pan European, va intra în licitaţie şi finanţare pentru următoarea perioadă de programare, 2021-2028.

Autostrada Braşov-Bacău

Deşi Ministerul Transporturilor se laudă că anul viitor va începe construcţia primilor 17 km. din viitoarea autostradă, lucrările fac parte de fapt din Centura ocolitoare a Bacăului, care va avea o lungime de 30,8 de km, din care 16,3 km. la profil de autostradă.

Cu excepţia faptului că este inclusă în portofoliul de proiecte ce vor fi realizate în următorii 10 ani, nimic concret nu se ştie până în acest moment. Există doar speculaţii. Lungimea, în funcţie de traseu, variază între 160-190 de km, costul execuţiei nu a fost estimat, iar autorităţile nu au nici măcar certitudinea că vor primi, de la Bruxelles, finanţarea necesară din fonduri structurale.

 Programul de guvernare 2018-2020

 Programul de guvernare 2018-2020 al Cabinetului Dăncilă, cu Lucian Şova ministrul Transporturilor, preia aproape toate investiţiile rutiere majore promise şi de cele două guverne anterioare, Grindeanu şi Tudose. Printre priorităţi, se numără două dintre cele trei proiecte ale Moldovei.

Autostrada A8 (Montana)

– Tronsonul Tg. Mureş – Tg. Neamţ. Valoare estimată: 2,942 mld euro. Perioada realizare (Studiu de Fezabilitate – SF + Proiect Tehnic – PT): 2018- 2019.

– Tronsonul Tg. Neamt – Iaşi – Ungheni. Valoare estimată: 1,129 mld. euro). Perioada realizării SF + PT: 2018-2019. Perioada execuţie lucrări: 2019 – 2022.

Coridorul IX paneuropean

– Drumuri expres: Ploieşti-Buzău (254,800 mil. euro), Buzău – Focşani (282,36 mil. euro), Focşani – Bacău (428,3 mil. euro), Bacău – Paşcani (388,95 mil. euro); Perioada realizării SF şi PT: 2018-2019. Execuţie lucrări: 2019-2022.

– Drumuri expres: Paşcani – Suceava (289,99 mil. euro), Suceava – Siret (196,20 mil. euro).

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, aprilie 2018)

 

Adaugati comentariu