Doi din trei români întâmpină dificultăți în a pune bani deoparte pentru zile negre. În prezent, o treime dintre români nu reușește să economisească,iar o altă treime crede că va economisi mai puțin decât pană acum. Dacă ar reuși să economisească bani, 3 din 10 români ar alege să pună banii la saltea.
În actualul context socio-economic, marcat de scumpiri și inflație, economisirea devine un deziderat sau presupune efort suplimentar din partea românilor
Dacă ne referim la obiceiurile curente de economisire, se remarcă faptul că 3 din 10 români nu reușesc să economisească bani, cu precădere persoanele între 45 și 55 de ani (41%) și cele cu venituri mici (38%).
În aceeași ordine de idei, o altă treime dintre români consideră că vor economisi mai puțin decât pană acum, fiind puși în situația de acorda o atenție sporită planificării bugetelor lunare pentru a reuși să pună bani de-o parte. Această perspectivă este întâlnită în mai mare măsură în cazul persoanelor cu venituri medii (36%).
Pe de altă parte, în 2022, tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani au devenit mai responsabili vis-a-vis de gestionarea finanțelor personale, în cazul acestora remarcându-se cel mai mare procent al celor care cred că vor economisi mai mult pe viitor (14%) față de totalul eșantionului (8%).
În situația în care ar reuși să pună bani de-o parte, jumătate dintre români ar prefera să utilizeze soluțiile de economisire oferite de către bancă
51% dintre români susțin că dacă ar reuși să economisească trimestrial câte 500 lei ar prefera să îi depună într-un cont bancar (depozit sau cont de economii), păstrându-se aceeași pondere ca anul anterior. În cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani și a celor de peste 55 de ani procentul celor care preferă această strategie de economisire este semnificativ mai mare, înregistrând scoruri de 54% respectiv 59%.
Dacă pentru persoanele de peste 55 ani, proporția celor care preferă să economisească pastrându-și banii la bancă rămâne similară cu cea de anul trecut, în cazul tinerilor de până în 35 ani percepția s-a modificat semnificativ. În 2022 se evidențiază o creștere de 21 de procente (de la 33% la 54%) în ceea ce privește preferința tinerilor de a opta pentru depunerea economiilor într-un cont bancar.
28% dintre români au declarat că ar prefera metoda tradițională de economisire și anume păstrarea banilor la saltea. Persoanele cu venituri mici au optat în proporție de 36% pentru această opțiune.
Investirea economiilor în vederea protejării și/ sau a multiplicării banilor devine o perspectivă din ce în ce mai atractivă pentru românii cu venituri mari.
Nivelul de interes față de investițiile la bursă crește semnificativ în 2022 în comparație cu 2021. Dacă anul precedent doar 4% dintre români erau interesați să investească la bursă prin intermediul unui broker, în prezent ponderea celor interesați a ajuns la 11%. Acest comportament financiar este întâlnit în măsură semnificativ mai mare în cazul persoanelor cu venituri mari, 25% dintre aceștia declarând că ar prefera investirea economiilor în detrimentul economisirii banilor.
Românii intenționează să limiteze din ce în ce mai mult utilizarea banilor cash
Alternativa tradițională de gestionare a finanțelor personale prin intermediul banilor cash pare să fie pe o pantă descendentă continuă, iar această tendintă generală poate fi observată și în cazul preferințelor românilor. Prin urmare, jumătate dintre românii din mediul urban declară că vor utiliza din ce în ce mai puțin bani cash, preferând confortul și flexibilitatea oferite de utilizarea cardului sau a online banking-ului.
Ponderea celor care declară că vor utiliza mai puțini bani cash pe viitor este mai mare în cazul persoanelor de peste 45 de ani (55%), a celor cu venituri medii (57%) și semnificativ mai mare în cazul celor cu venituri mari (66%).
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 20-26.04.2022 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1005 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
CITEȘTE ȘI:
ASF a amendat societatea Euroins și mai mulți brokeri de asigurare
Exporturile de mijloace de transport, în creștere cu 4,9% în primele 4 luni
Comentați?