La începutul sesiunii parlamentare de toamnă, senatorii au început dezbaterea unui proiect de lege pentru modificarea Codului Rutier, care prevede ca, pentru pensionari, amenzile rutiere să fie raportate la punctul de pensie, nu la salariul minim brut pe economie. Guvernul se opune.
Iniţiativa senatorilor Dorin Bădulescu şi Adrian Nicolae Diaconu este destinată modificării art. 98 , alin. (2) din Codul Rutier (OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice). Schimbarea preconizată constă în faptul că „un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, pentru persoanele active şi 10% din punctul de pensie, stabilit prin ordonanţă sau hotărâre a Guvernului, pentru pensionari”.
Punctul de pensie este în prezent de 1.100 de lei, iar salariul minim brut pe economie în funcţie de care se calculează amenzile auto este de 1.450 de lei. Această valoare a fost plafonată pentru anul 2018, pentru că în mod normal, baza de raportare ar fi trebui să fie 1.900 de lei, valoarea salariului brut pe economie în prezent.
Iniţiatorii susţin că majorarea salariului minim brut a fost mult mai rapidă decât a pensiei medii, „astfel că pentru un pensionar, devine, imposibil în mare măsură, să poată achita o eventuală amendă al cărui cuantum este calculat prin raportare la alte baze decât punctul de pensie”.
Astfel, dacă în anul 2014 salariul minim brut s-a ridicat la suma de 900 lei, de la 1 ianuarie 2015 acesta a devenit 975 lei, iar de la 1 iulie 2015 a devenit 1050 lei. În anul 2016, salariul minim brut a devenit 1.250 lei pentru ca în anul 2017 acesta să devină mai întâi 1.450 lei şi apoi 1.900 lei.
În aceste condiţii, valoarea punctului-amendă a evoluat de la 90 de lei în 2014 şi 97,5 la 1 ianuarie 2015, la 145 de lei în prezent, cu menţiunea că această, ultimă valoare este relativă şi temporar plafonată.
„Dacă raportărn valoarea unui punct-amendă la pensia medie în anul 2015, vom observa faptul că la acel moment valoarea acestuia reprezenta 10,09% din pensia medie, iar în prezent acelaşi raport este de 13,53%. Dacă s-ar fi păstrat cuantumul amenzilor in sistemul actual de calcul raportat la salariul minim pe economie am fi avut un raport de 17,74%”, arată iniţiatorii proiectului.
Contravenţiile rutiere sunt sancţionate în funcţie de clasele prevăzute în Codul Rutier, astfel: clasa I – 2 sau 3 puncte-amendă, clasa a II-a – 4 sau 5 puncte-amendă, clasa a III-a – de la 6 la 8 puncte-amendă, clasa a IV-a – de la 9 la 20 de puncte-amendă si clasa a V-a (persoane juridice) – de 1a 21 la 100 de puncte-amendă.
Prin urmare, în 2018, ca efect al plafonării valorice a punctului-amendă, amenzile au următoarele cuantumuri: clasa I – 290 sau 435 de lei, clasa a II-a – 580 sau 725 de lei, clasa a III-a între 870 şi 1.160 de lei, clasa a IV-a – între 1.305 şi 2.900 de lei şi clasa a V-a (persoane juridice) – între 3.045 şi 14.500 de lei.
Guvernul se opune adoptării iniţiativei legislative, considerând că „soluţia propusă introduce o diferenţiere în cadrul aceleiaşi categorii de destinatari ai normei juridice”.
„Utilizând raţionamentul autorilor propunerii legislative, aceste persoane ar trebui scutite definitiv de plata amenzii, deoarece valoarea punctului-amendă, aşa cum este el calculat în prezent, ar împovăra excesiv aceste persoane. Or, cuantumul unei amenzi nu se calculează în funcţie de veniturile contravenientului, ci de gravitatea faptei, apreciată de legiuitor şi sancţionată printr-o amendă mai mică sau mai mare”, spun reprezentanţii Guvernului.
Totodată, în opinia lor, măsura este inaplicabilă în fapt, în contextul în care poliţistul rutier care întocmeşte procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu are posibilitatea identificării categoriei sociale din care face parte contravenientul şi nici nu are competenţa de a verifica exactitatea datelor prezentate.
Proiectul este dezbătut în comisiile de specialitate ale Senatului, primind deja aviz negativ de la cea de Buget-Finanţe.
Termenul de adoptare tacită este data 21 noiembrie 2018. După votul senatorilor, proiectul va fi trimis la Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz.
Comentați?