Luna trecută, Comisia Europeană a prezentat Pachetul auto, dezvăluind propunerile care vizează recalibrarea eforturilor UE către o mobilitate curată. Cele mai importante elemente au fost relaxarea interdicției privind mașinile termice din 2035 și cotele de vehicule electrice pentru flotele marilor companii.
Pachetul nu reprezintă o ruptură totală cu agenda climatică a UE, ci mai degrabă o corecție de curs, bazată pe Dialogul Strategic dintre UE și industrie, sindicate și societatea civilă, care a avut loc parcursul anului trecut 2025.
Setul de propuneri
Setul său de propuneri se bazează pe Pactul Verde European din 2019 și ajustează cadrul „Fit for 55” din 2021, care viza o reducere cu 55% a emisiilor până în 2030 și o interdicție a noilor vehicule cu motor cu ardere internă până în 2035.
Ajustarea a fost prezentată ca un răspuns pragmatic la adoptarea lentă a vehiculelor electrice (care se situa în jurul valorii de 20% la sfârșitul anului 2025), la creșterea concurenței din partea Chinei și la presiunile economice asupra industriilor auto din Europa. Totodată, proprunerile au urmărit să ofere acestor industrii o mai mare flexibilitate, menținând în același timp ambițiile climatice generale ale UE.
Principalele componente:
- Standarde revizuite privind emisiile de CO2, care permit o reducere cu 90% a emisiilor de gaze de eșapament până în 2035, în loc de una de 100%. Restul de 10% poate fi compensat prin materiale cu emisii reduse de carbon fabricate în UE, combustibili electrici sau biocombustibili.
- Înverzirea obligatorie a flotelor corporative.
- Un fond de 1,8 miliarde de euro, Battery Booster, pentru a stimula lanțurile de aprovizionare interne.
- Un „omnibus auto” pentru a reduce birocrația și a introduce o nouă categorie de vehicule pentru „mașinile mici și accesibile”.
- Etichetarea actualizată a mașinilor pentru cresterea transparenței.
Procedura legislativă
Propunerile Comisiei sunt în prezent în curs de analiză în cadrul procesul legislativ al UE, care implică consultarea cu Parlamentul European și cu Consiliul, ce va începe mai degrabă în primăvară. Întregul proces poate dura până la 18 luni, timp în care propunerile pot fi modificate.
Cu toate acestea, impactul „corecției de curs” se resimte deja în reacțiile părților interesate și în schimbarea strategiilor în rândul administratorilor de flote.
Reacțiile părților interesate au fost destul de previzibile. Vocile din industrie sunt prudent optimiste. Asociația producătorilor de automobile ACEA a salutat Pachetul ca fiind un „prim pas important”, în timp ce asociația furnizorilor de componente CLEPA a cerut îmbunătățiri ale Legii Accelerării Industriale, pentru a proteja mai bine locurile de muncă de rivalii internaționali.
Grupurile de mediu, la rândul lor, au denunțat relaxarea obiectivului pentru 2035. Transport & Environment (T&E) a susținut că acest lucru ar putea submina trecerea la vehiculele electrice, ar putea adăuga milioane de tone de CO2 în atmosferă și ar putea slăbi încrederea în investițiile în vehicule electrice. T&E, dar și alte organizații pro-electrificare, și-au mutat ulterior atenția către responsabilii la nivel național, deoarece guvernele țărilor membre sunt cele care vor interpreta și implementa noile flexibilități.
Odată cu realaxarea interdicției generale din 2035 și cu împovărarea flotelor corporative cu cote obligatorii pentru vehicule electrice, o și mai mare parte a atenției pentru electrificare cade pe parcurile auto ale companiilor, o propunere criticată chiar înainte de a fi făcută publică de producătorii auto și companiile de leasing și închiriere. Ei au arăta că lacunele în infrastructură și costurile ridicate sunt obstacolelr reale în calea electrificării flotelor
Ce se întâmplă în continuare? În februarie, Comisia pentru Transporturi a Parlamentului European va organiza audieri, din care ar putea apărea primele amendamente la propunerile Comisiei.
Complexitatea reglementărilor
În pofida promisiunii reducerii birocrației, Pachetul nu rezolvă complexitatea reglementărilor, ci, dimpotrivă, o menține, prin introducerea unui sistem mai stratificat de credite, scutiri și obligații la nivel de flotă, care pot fi dificil de gestionat în practică.
Cea mai mare, dacă nu cea mai imediată, preocupare sunt cotele obligatorii privind vehiculele electrice pentru flotele corporative, care vor fi traduse în cote naționale. Acestea trebuie să asigure că o pondere minimă a noilor înmatriculări de mașini ale firmelor mari (de obicei cele cu peste 250 de angajați) sunt vehicule cu emisii zero sau reduse, de preferat „Fabricat în UE” pentru obținerea de subvenții.
Cotele propuse de Comisia Europeană pentru autoturismele electrice noi înmatriculate anual în flotele companiilor mari din România:
- Ponderea mix-ului de autoturisme cu emisii reduse și zero în 2030 – 48%
- Ponderea autoturismelor cu emisii zero în 2030 – 31%
- Ponderea mix-ului de autoturisme cu emisii reduse și zero în 2035 – 67%
- Ponderea autoturismelor cu emisii zero în 2035 – 56%
Cotele propuse de Comisia Europeană pentru utilitarele ușoare electrice noi înmatriculate anual în flotele companiilor mari din România:
- Ponderea mix-ului de utilitare cu emisii reduse și zero în 2030 – 28%
- Ponderea utilitarelor cu emisii zero în 2030 – 25%
- Ponderea mix-ului de utilitare cu emisii reduse și zero în 2035 – 67%
- Ponderea utilitare cu emisii zero în 2035 – 56%
Dacă aceste cote obligatorii vor fi introduse în practică, analiștii spun că există un potențial de 1 – 2 milioane de vehicule electrice produse în UE doar pentru flotele corporative.
Implicații practice
Impunerea sistemului de cote obligatorii înseamnă că sdministratorii de flote vor fi obligați să ia în considerare în mod explicit preferințele de achiziții publice ghidate de direcția politică de la Bruxelles, cum ar fi vehiculele electrice și bateriile ”Fabricate în UE”.
Relaxarea regulilor privind emisiile de CO2 pentru producătorii auto ar putea încetini ritmul în care aceștia lansează pe piață modele cu emisii zero, ceea ce ar putea însemna blocaje în aprovizionare și valori reziduale imprevizibile.
Regulile revizuite de etichetare a mașinilor, deși inițial văzute ca o măsură axată pe consumator, ar putea funcționa ca un instrument standardizat de comparare pe toate piețele, ajutând administratorii de flote să armonizeze alegerea vehiculelor și contabilizarea emisiilor de carbon.
Toate acestea necesită mai mult decât răspunsuri tactice din partea flotelor corporative; necesită o gândire strategică cu privire la investiții viitoare substanțiale în vehicule electrice, în infrastructura de încărcare și în urmărirea conformității.
La o lună de la anunțarea sa, Pachetul Auto a stârnit multe comentarii, dar foarte puține schimbări concrete. Roțile procesului legislativ al UE se mișcă încet, dar vor continua să se învârtă.
Planificare strategică
Ceea ce contează acum pentru administratorii de flote este să aibă în vedere „corecția de curs” a UE și să facă o planificare strategică, în ciuda absenței detaliilor finale ale planului.
Pentru că un lucru este deja clar: flotele corporative sunt acum esențiale pentru strategia de tranziție a UE în sectorul auto. Pe termen lung, aceasta ar putea însemna că vor avea o putere de negociere mai mare cu producătorii auto, un rol mai puternic în modelarea regulilor naționale și acces preferențial la stimulente specifice.
Ce înseamnă astăzi? Fleet managerii pot începe prin a-și audita flotele pentru compatibilitatea cu vehiculele electrice și prin a pleda pe lângă guvernele lor naționale pentru măsurile potrivite care să-i ajute să atingă viitoarele obiective.
CITEȘTE ȘI:
Parcarea autonomă: noul teren de joacă pentru producătorii auto
Comentați?