În contextul unei intensificări a activității de dezinvestiții, directorii executivii de la nivel global, cât și cei din România recunosc că obținerea câștigurilor scontate din cedările de active derulate a fost o provocare, potrivit studiului EY 2021 Global Corporate Divestment. 85% dintre directorii executivi din România planifică o dezinvestiţie în următorii 2 ani.
75% dintre respondenții români au declarat că nu au reușit să obțină prețul așteptat în cea mai recentă cedare de active, o situație foarte similară cu tendința globală (79% dintre respondenții la nivel global). În același timp, 70% dintre directorii executivi români au declarat că deficiențele din analiza strategică și de portofoliu au afectat rezultatele așteptate din cedările de active, un procent mai mic față de cel global (77% din numărul total de respondenți la nivel mondial). În plus, conform răspunsurilor a 55% dintre respondenții locali, cea mai recentă dezinvestiţie nu a generat impactul așteptat asupra multiplilor de evaluare ai companiei rămase, un procent foarte apropiat de cel global (56%).
Această ediție a EY Global Divestment Study, care a sondat opiniile a peste 1.000 de directori executivi, inclusiv din România, a arătat că un procent record de companii (78%) în istoria de nouă ani a studiului păstrează un timp mult prea îndelungat unități de business care, deși au reprezentat la un moment dat un element esențial în portofoliu, consumă acum inutil resurse și capital care ar putea avea o alocare mai bună. La nivelul României, 75% dintre directorii executivi cuprinși în studiu confirmă că au păstrat prea mult timp în portofoliu unele active, deși ar fi trebuit să le cedeze.
În pofida acestor provocări și în contextul în care companiile se confruntă cu decizii dificile în privința alocării capitalului, majoritatea respondenților (67% în România și 76% la nivel global) estimează o accelerare a planurilor lor de dezinvestiţie ca efect al pandemiei. 85% dintre respondenții români intenționează să inițieze următoarea dezinvestiţie sau cedare de active în următorii doi ani, cu mult peste procentul de 56% dintre respondenții la nivel global.
„Indiferent unde își are sediul compania, deciziile de cedare a unor active sau dezinvestiţiile se bazează, de prea multe ori, pe calcule pe termen scurt. Drept urmare, am constatat în cadrul primului studiu Global Divestment, care a inclus și companii cu sediul în România, o concordanță semnificativă între răspunsurile executivilor de la nivel global și cele ale executivilor locali. În fapt, cedările de active ar trebui să fie strâns corelate cu strategia generală a companiei și văzute ca o oportunitate de transformare. Înțelegerea rolului unei cedări de active în strategie este esențială pentru valorificarea unor noi surse de creștere și majorarea valorii pentru părțile interesate.”, a precizat Liliana Bușoiu, Associate Partner, Transaction Diligence team leader, EY România, și responsabil cu servicii Sell and Separate în România.
Influența tehnologiei și a factorilor de mediu, sociali și de guvernanță asupra dezinvestițiilor
Factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) joacă un rol tot mai important în catalizarea activității de cedare de active. 65% dintre vânzătorii din România au declarat că aspectele legate de ESG influențează direct planurile privind cedarea de active, față de 46% la nivel global. În același timp, factorii ESG sunt mult mai importanți în zona EMEA (pentru 47% dintre respondenții din Europa, Orientul Mijlociu și Africa) decât pe continentul american (14%).
Studiul EY evidențiază, de asemenea, că aproape toți respondenții companiilor (90% în România și 94% pe plan mondial) consideră că schimbările din mediul tehnologic le influențează direct planurile privind cedarea de active, în creștere de la 59% la nivel global înainte de pandemia COVID-19. Fondurile atrase prin cedarea de active au fost investite în tehnologii care sprijină activitățile de bază (de 80% dintre directorii executivi din România, un procent foarte apropiat de cel înregistrat la nivel global – 79%) și în piețe noi, în produse sau zone geografice noi care aduc o poziționare mai bună pentru activele rămase (65% atât în România, cât și la nivel global).
“Nu putem decât să lăudăm această schimbare rapidă de paradigmă a executivilor locali, anticipată la nivel global cu mult timp înainte de pandemie, dar care era prea lent adoptată la nivel local, comparativ cu viteza trendului global. Este îmbucurător că valorificarea de resurse insuficient folosite și canalizarea lichidităților generate către modernizarea tehnologiilor a fost confirmată ca o alternativă de majoritatea respondenților locali ai studiului, confirmând intenția de reinventare a businessului de bază.”, a conchis Liliana Bușoiu.
CITEȘTE ȘI:
Control rutier. 4.500 de permise au fost reținute într-o săptămână
Test drive Dacia Logan TCe 90 CVT. Ziua Z
Noile condiții de intrare în Turcia de la 1 iunie 2021
Comentați?