7 proiecte pentru fluidizarea traficului în Capitală

Fluidizarea traficului în Bucureşti rămâne o problemă încă nerezolvată. Autorităţile au anunţat o serie de proiecte rutiere, aflate în diferite stadii de construcţie, însă numai de două s-ar putea să ne bucurăm în acest an.



 

Descongestionarea traficului din Bucureşti şi pierderea renumelui de cea mai aglomerată Capitală europeană nu poate fi rezolvată doar prin semaforizare inteligentă, locuri de parcare sau renunţarea la vehiculul personal în favoarea transportului în comun. La toate acestea mai trebuie adăugate şi existenţa şoselelor de centură, construirea unor legături directe cu acestea prin pasaje şi noduri rutiere, precum şi modernizarea altor drumuri pentru ieşirea rapidă din oraş.

Centura Bucureşti între DN2-A2

Parte din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Capitalei, modernizarea Centurii Bucureşti pe sectorul DN 2 (km 12+300) – A2 (km 23+750) este planificată a se încheia anul viitor. Graficul de lucrări ar putea fi respectat doar dacă, potrivit Ministerului Transporturilor, „procedura de achiziţie publică nu va fi contestată”. Astfel, începerea lucrărilor este programată pentru trim. II 2018, iar data de finalizare, în trim. III 2019.

La finalul lunii februarie, asocierea Sinohydro Corporation Limited (China) – Nord Vest Infrastructura şi Servicii SRL a câştigat contractul în valoare de peste 233 milioane de lei, fără TVA, pentru modernizarea sectorului DN2 – A2 din Centura Bucureşti. Lucrările vizează sporirea capacităţii de circulaţie de la 2 la 4 benzi de circulaţie – câte două pe sens – şi în eliminarea unor intersecţii la nivel prin realizarea unor noduri rutiere, a unor pasaje noi, precum şi prin reabilitarea celor deja existente.

Prin Legea bugetului, au fost alocate în acest an 67 mil. de lei, iar pentru 2019, sunt în plan alte 13 mil. lei.

Centura Bucureşti între DN7-A1

În data de 1 septembrie 2017, au fost deschişi circulaţiei cei 7,5 km pe 4 benzi de pe Centura de Nord a Capitalei, adică tronsonul cuprins între DN7-A1. Lucrările au început încă din mai 2013, dar după cinci ani sunt realizate doar în proporţie de 85%. Finnţarea, în valoare de 106,6 mil. lei, fără TVA, este asigurată din fonduri POIM 2014-2020.

Pentru acest proiect se înregistrează întârzieri la realizarea pasajului Chitila, la care se adaugă eternele probleme legate de expropriere.

În urmă cu un an şi jumătate, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a sistat lucrările la construcţia pasajului Chitila, după ce a constata degradarea a două pile. Între timp consolidarea a fost făcută, iar acum se aşteaptă acordul ISC pentru finalizarea suprastructurii.

În ceea ce priveşte lucrările de lărgire aferente pasajului, proprietarii imobilelor expropriate i-au interzis antreprenorului – Asocierea Delta ACM 93 & Azvirt & Maxidesign – accesul pe proprietăţile lor.

Teoretic, pasajul Chitila ar trebui realizat până la finalul lunii iunie 2018.

Autostrada A0

Noul Inel de Centură a Capitalei (Autostrada A0 sau Ringul 0) va fi similar celor care fluidizează circulaţia în zona metropolelor europene. Acest proiect, diferit de Centura existentă a Capitalei, este inclus în Master Planul General de Transport şi urmează să fie finanţat prin POIM 2014-2020.

În octombrie 2017, CNAIR a anunţat că 24 de oferte au fost depuse la licitaţia de atribuire a contractelor de proiectare şi execuţie pentru primul tronson al Autostrăzii de Centură Bucureşti, cu o valoare însumată de 2,67 miliarde de lei fără TVA (aproximativ 580 mil. euro) şi o lungime totală de 52 de km.

Tronsonul scos la licitaţie publică va asigura legătura între autostrăzile A1 şi A2.

Pentru Lotul 1, Sector 1 (Km 52+070 – Km 52+770), aferent Centurii Nord şi Sectorul 2 (Km 52+770 – Km 69+000), aferent Centurii Sud, au fost depuse 8 oferte. Valoarea estimată, fără TVA a acestui lot, este de 923 milioane de lei. Durata contractului este de 102 de luni, din care 12 luni perioada de proiectare, 30 luni perioada de execuţie şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrărilor.

Pentru Lotul 2 (Km 69+000 – Km 85+300), aferent Centurii Sud, au fost depuse tot 8 oferte. Valoarea estimată, fără TVA este de 881 milioane de lei lei. Durata contractului este de 102 de luni, din care 12 luni perioada de proiectare, 30 luni perioada de execuţie a lucrărilor şi 60 de luni perioada de garanţie a lucrărilor.

Pentru Lotul 3, Sector 1 (Km 85+300 – Km 100+765) aferent Centurii Sud şi Sector 2 ( Km 0+000 – Km 2+500), aferent Centurii Nord, au fost depuse alte 8 oferte. Valoarea estimată, fără TVA, este de 866 milioane de lei. Durata contractului este de 102 de luni din care 12 luni perioada de proiectare, 30 luni perioada de execuţie a lucrărilor şi 60 de luni perioada de garanţie.

Finalizarea legăturii A3 – Bucureşti, plus 2 noduri rutiere

Întârzierile absurde în finalizarea celor 3 km care realizează legătura cu autostrada A3 Bucureşti – Braşov – Cluj – Borş şi din Capitală, nu numai din Centura Bucureşti, au devenit notorii. Vestea bună este că în sfârşit, lucrurile s-ar putea remedia chiar în acest an. Ministerul Transporturilor spune că lucrările sunt finalizate în proporţie de 72% şi vizează finalizarea a 3,325 km, între Şoseaua Petricani şi Centura Bucureşti, din secţiunea Ploieşti-Bucureşti a autostrăzii A3, precum şi a nodurilor Centura Bucureşti km 6+500 şi Moara Vlăsiei km 19+500. Planurile autorităţilor prevăd ca tronsonul să fie construit până la 30 iunie 2018, dar, după o vizită pe şantier în luna aprilie, ministrul Transporturilor crede că “inaugurarea” va fi amânată spre toamnă.

Contractul a fost semnat în data de 18 decembrie 2015 cu asocierea Aktor – Euroconstruct Trading ’98, după ce fusese reaziliat în 2014 cel cu cu italienii de la Pizzarotti, care au construit doar 3,2 kilometri din cei 6,5 kilometri necesari. Noile lucrări au început în 2016.

Finanţarea, în valoare de 129,18 milioane lei, este asigurată de la bugetul de stat, alocarea fiind defalcată astfel: 2018 – 20, 956 mil. lei; 2019 – 75,002 mil lei; 2020 – 74,538 mil. lei; 2021 – 141,508 mil. lei.

Pasaj rutier Centura Bucureşti-Domneşti         

Compania Naţională de de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a dat ordinul de începere a lucrărilor la începutul acestui an. Au fost obţinute Certificatele de Urbanism de la Primăria Municipiului Bucureşti şi de la Primăria Ilfov, iar în prezent este în curs de desfăşurare procedura de expropiere. Alocările bugetare estimate sunt: 2018 – 68,060 mil. lei; 2019 – 43,818 mil. lei; 2020 – 12,391 mil. lei.

Proiectul este estimat la 91,55 milioane lei, fără TVA, durata contractului fiind de 51 de luni, dintre care 3 luni proiectare, 24 luni execuţie si 24 de luni perioada de garanţie a lucrărilor. Astfel, lucrearea ar putea fi finalizată la începutul anului 2020. Pasajul va fi realizat de asocierea Straco Grup – Comnord – Specialist Consulting, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene în cadrul POIM 2014-2020.

Configurat sub formă de sens giratoriu, pasajul va fi construit la intersecţia dintre strada Prelungirea Ghencea — DJ602 şi Centura Bucureşti şi are ca principal scop fluidizarea traficului rutier în zonă.

Lucrările de artă prevăzute în proiect sunt grupate în trei mari categorii: pasaj suprateran peste Centura rutieră a municipiului Bucureşti şi CF pe strada Prelungirea Ghencea şi DJ 602; pasaje pe şoseaua de centură pe bretele de urcare/coborâre la intersecţia giratorie denivelată; intersecţie giratorie denivelată propriu-zisă.

Sunt prevăzute şi două drumuri pentru accesul riveranilor, unul fiind amplasat de o parte şi de alta a rampei dinspre Bucureşti a pasajului de pe Prelungirea Ghencea — DJ 602 şi altul la rampa dinspre Domneşti. Accesul în aceste două drumuri se face pe baza unor intersecţii giratorii amplasate la baza rampelor.

În vederea traversării pietonale a căii ferate s-au prevăzut de o parte şi de alta a şoselei de centură două scări metalice identice.

Proiectul Splaiul Independenţei – Ciurel – A1

După ce Asociaţia Pro Infrastructura a acuzat Primăria Capitalei că proiectul proiectul „Penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti – Piteşti (A1)” nu va fi finalizat nici în acest an, Municipalitatea spun că va fi gata în noiembrie 2018. Proiectul a demarat cu mult timp în urmă, iar atunci când a fost preluat de actuala administraţie a Capitalei era complet blocat din cauza plăţilor neefectuate şi a problemelor cu consultantul. Astfel, în Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) s-a constituit un grup de lucru care a revizuit întreaga documentaţie, plăţile restante către constructor au fost efectuate şi s-au prevăzut bani în buget pentru ca lucrările să poată continua. Pe lângă problemele de ordin financiar, cauzele care au generat întârzieri în derularea lucrărilor au fost de natură tehnică.

„Concret, proiectul iniţial a fost făcut prost, nefiind luate în calcul o serie de reţele edilitare care trebuiau deviate pentru ca lucrările să poată continua. Nici reţelele RATB de pe amplasamentul lucrării nu au fost prinse în proiect, în acest moment reprezentanţii regiei lucrând la devierea acestora”, spun reprezentanţii PMB.

Potrivit acestora, termenul de finalizare a obiectivului de investiţii asumat iniţial de către constructor a fost decalat şi din cauza lucrărilor suplimentare care au vizat descărcări arheologice care au durat mai mult decât era previzionat.

Termenul estimat de constructor pentru finalizarea nodului rutier este noiembrie 2018.

Nodul suprateran „Virtuţii” este compus din podul hobanat care traversează râul Dâmboviţa şi o serie de pasaje denivelate care asigura traversarea bulevardului Virtuţii şi conexiunile acestuia cu direcţiile principale de mers – Splaiul Independenţei – Autostrada A1.

Asigurarea direcţiilor de mers în nodul rutier se face prin intermediul unui număr de 13 pasaje rutiere, a unui pasaj dublu peste şoseaua Virtuţii şi a unui pod hobanat peste râul Dâmboviţa.

Podul hobanat este realizat în proporţie de aproximativ 85,5%, în timp ce întregul tronson Nod rutier „Virtuţii” este realizat în procent de 58%.

Modernizarea DN5 Bucureşti – Adunaţii Copăceni    

În discuţie intră doar 11,6 km, adică porţiunea cuprinsă între  între km 7+573 şi km 19+220. Ministerul Transporturilor spune că, în acest moment, lucrările sunt finalizate pe jumătate, ele având drept scop asigurarea infrastructurii de bază necesare cererii de transport în creştere către graniţa cu Bulgaria, respectiv vama Giurgiu.

Contractul iniţial a fost atribuit în martie 2011 companiei Romstrade, pentru 80,2 milioane lei fără TVA. CNADNR (actuala CNAIR) a reziliat acordul la finele anului 2012, invocând nerespectarea termenelor de execuţie, şi a reluat procedura de achiziţie. La acel moment, se realizase doar un sfert din construcţie.

Lucrările care sunt acum în derulare au fost adjudecate în aprilie 2015, prin licitaţie deschisă, de asocierea Eurocogen Filiala Aninoasa – Aleandri – Beozzo Costruzioni – Smart Building Project. Execuţia propriu-zisă a început un an mai târziu, fiind estimată a se încheia în primul semestru din 2019. În acest moment, construcţia este realizată în proporţie de 50%. “Cuiul lui Pepelea” în toată această poveste este reabilitarea Podului peste Argeş. Soluţia aleasă este înlocuirea totală a plăcii de beton, caz în care trebuie contruit un nou pod provizoriu. Dacă n-am fi în România, unde situaţia cadastrală a terenurilor este praf, poate că lucrurile s-ar mişca mai repede. Dar cum suntem, exproprierile devin “misiune imposibilă”. Valoarea totală a contractului relicitat este de 76,1 milioane lei fără TVA, din care 85% reprezintă finanţare nerambursabilă acordată de Comisia Europeană prin POIM 2014-2020. Alocările bugetare estimate sunt: 2018 – 50,871 mil. lei; 2019 – 100 mil. lei; 2020 – 5,663 mil. lei.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, luna iunie 2018)

 

Adaugati comentariu