Anul acesta România ar putea înregistra câteva premiere pentru infrastructura rutieră, urmând să fie depășită borna de 1.000 km de autostradă dați în trafic, spune Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. România are, în prezent, 994 km de drumuri de mare viteză și se estimează că în 2023 va fi deschisă circulația pe cel puțin 126 de km.
”Anul acesta vom avea parte de câteva premiere pentru infrastructura rutieră din România, urmând să depășim borna de 1.000 km de autostradă dați în trafic. Știu că a durat mult, mult prea mult, dar trendul ascendent din ultimii 3 ani în ceea ce privește investițiile în infrastructura rutieră ne permite să spunem că vom atinge borna de 2.000 km până în anul 2030. Toți cei aproximativ 320 km ai Autostrăzii Ploiești – Pașcani, parte din Autostrada Moldova A7, vor fi în execuție până în primăvara acestui an, ceea ce înseamnă că numai aici vor fi 13 șantiere deschise”, a afirmat oficialul MT.
Totodată, acesta a adăugat că, până la finalul anului 2023, va fi depășită și borna de 1.000 km de drumuri de mare viteză cu contract de execuție pentru lucrări. ”Pe lângă cei 554 km drum de mare viteză contractați pentru execuție până acum, anul acesta vom mai semna contracte de execuție pentru încă aproximativ 680 km, din care 405 km sunt deja in licitație”, a precizat Ionel Scrioșteanu.
Tot în acest an va începe construcția și primului tronson de autostradă în zona montană, care prevede și realizarea unui tunel de autostradă cu o lungime de 1,3 km: Lotul 4 Țigveni – Curtea de Argeș al Autostrăzii Sibiu – Pitești. ”Autostrada Sibiu – Pitești este cel mai important proiect de infrastructură rutieră și, totodată, cu cele mai complexe lucrări, având în vedere dificultatea dată de zona montană în care se află traseul autostrăzii, fiind și prima trecere la nivel de autostradă peste Carpați”, a mențional secretarul de stat.
Potrivit acestuia, în 2023, vor fi peste 50 de șantiere deschise pentru execuția proiectelor majore de infrastructură rutieră în toată țara.
Drept urmare, se preconizează că în acest an vor fi deschiși circulației rutiere cel puțin 126 km de drum de mare viteză și câteva obiective de investiții principale. Printre acestea se numără:
- Autostrada de Centură București A0 – Lot 1 Sud: 16,93 km
- Autostrada de Centură București A0 – Lot 2 Sud: 16,32 km
- Autostrada de Centură București A0 – Lot 2 Nord: 19 km
- Autostrada Transilvania A3 – Lotul Nușfaĺău – Suplacu de Barcău: 13,55 km
- Autostrada Transilvania A3 – Lotul Chețani – Câmpia Turzii: 15,69 km
- Legătură Centura Oradea cu Autostrada A3 (Biharia): 12,46 km
- DX12 Craiova – Piteşti Tronson 3: 31,75 km
- Pasajul rutier Berceni
- Pasajul rutier Olteniței – Popești-Leordeni
- Pasajul denivelat superior DN 21 – Drajna
- Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila și drumurile de legătură.
”Din poziția de coordonator al infrastructurii rutiere din România, împreună cu directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, sunt bucuros că 2022 a fost al treilea an consecutiv pe care l-am închis cu rectificare bugetară pozitivă. Prin rectificare bugetară pozitivă ne referim la suplimentarea sumelor alocate inițial de către Guvernul României pentru infrastructura de transport, în condițiile în care în ultimii 10 ani (până în 2019) au fost doar rectificări bugetare negative, luându-se bani de la Transporturi. Doar rectificările bugetare pozitive din 2020 – 2022 au însumat +4,8 miliarde lei”, a conchis Ionel Scrioșteanu.
CITEȘTE ȘI:
Centură de siguranță încălzită pentru șoferii vehiculelor electrice
Mercedes-Benz Vans. SUSTAINEER inovează din nou
Comentați?