Trei proiecte pentru modificarea Codului Rutier au ajuns pe masa deputaţilor

Trei proiecte de lege pentru modificarea Codului Rutier (OUG 195/2002) au ajuns, după dezbaterile din Senat, la Camera Deputaţilor, forul decizional. Cele trei iniţiative legislative se referă la deducerea integrală a cheltuielilor pentru cursurile de condus defensiv, instalarea staţiilor de reîncărcare de către o serie de instituţii publice şi folosirea luminilor de zi şi în circulaţia pe drumurile naţionale şi judeţene.
marfă

Facilităţi pentru cursurile de condus defensiv

Unul dintre cele trei proiecte de lege pentru modificarea Codului Rutier se referă la introducerea cursurilor de condus defensiv atât pentru şoferii din instituţii publice, cât şi pentru cei din companii private. Pentru unele categorii de conducători auto, acestea cursuri ar putea deveni obligatorii, iar cheltuielile cu efectuarea lor vor putea fi deduse din impozitul pe venit al cursantului sau din impozitul pe profit ori pe venit al companiei în cadrul căreia este angajat.
Proiectul de lege introduce pentru prima dată în legislaţia din România conceptul de „conducere auto defensivă”, definit drept „pregătire specială a conducătorilor auto în vederea prevenirii accidentelor rutiere”.

Totodată, proiectul stabileşte categoriile de şoferi pentru care aceste cursuri sunt obligatorii, precum şi modul în care şcolile auto specializate şi instructorii de conducere defensivă vor fi autorizaţi.

Toate aceste reglementări vor fi introduse în legislaţie prin completarea art 24_1 din Codul Rutier cu patru noi aliniate:
„(4) Conducătorii auto pot urma un curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă.
(5) Cursul de formare prevăzut la alin. (4) este obligatoriu pentru conducătorii de vehicule speciale dotate cu semnale speciale de avertizare luminoase prevăzute la art. 32 alin. (2).
(6) Normele privind autorizarea şcolilor de conducători auto şi a instructorilor auto în domeniul conducerii auto defensive, normele privind atestarea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto în domeniul conducerii auto defensive, precum şi procedura de examinare şi formare în domeniul conducerii auto defensive se stabilesc prin ordin al Ministrului Transporturilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(7) Evidenţa conducătorilor de vehicule care au urmat cursuri în domeniul conducerii defensive se ţine de către Direcţia Rutieră din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care evaluează anual eficienţa acestor cursuri raportat la gradul de implicare al absolvenţilor în accidente de circulaţie. Procedura de ţinere a evidenţei şi de evaluare a eficienţei se stabilesc prin Ordin al Ministrului Afacerilor Interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Vehiculele dotate cu semnale speciale de avertizare luminoase, ai căror şoferi vor fi obligaţi, conform proiectului, să urmeze cursuri de conducere defensivă, sunt următoarele:
– vehicule cu lumina roşie – autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor;
– vehicule cu lumina albastră – autovehiculele aparţinând poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, serviciului de ambulanţă sau medicină legală, protecţiei civile, Ministerului Apărării Naţionale, unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie şi Pază, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi autovehiculele de serviciu ale procurorilor din Ministerul Public, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă;
– vehicule cu lumina galbenă – autovehiculele cu mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite ori care însoţesc asemenea vehicule, cele care transportă anumite mărfuri sau substanţe periculoase, cele destinate întreţinerii, reparării ori verificării unor lucrări efectuate în partea carosabilă sau executării unor lucrări de drumuri, curăţeniei străzilor, deszăpezirii sau tractării, transportului şi depanării autovehiculelor rămase în pană sau avariate, precum şi tractoarele care tractează utilajele agricole şi tehnologice cu dimensiuni de gabarit depăşite.

Pentru şoferii acestor vehicule, iniţiativa prevede că aceste cursuri vor trebui absolvite în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a normelor pentru examinarea lor. „Conducătorii de vehicule speciale la art. 32 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă nr.195/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta lege, care desfăşoară activitatea la data intrării în vigoare a prezentei legi vor îndeplini obligaţia prevăzută la art.24_1 alin.(5) din Ordonanţa de Urgenţă nr.195/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta lege în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a Ordinului Ministrului Transporturilor, pentru adoptarea procedurii de examinare şi formare în domeniul conducerii auto defensive”.
În ceea ce priveşte deducerea cheltuielilor efectuate pentru absolvirea unui curs de conducere auto defensivă, proiectul prevede modificarea Codului fiscal:

„Art.II.- (1) Prin excepţie de la prevederile Codului fiscal, conducătorii de vehicule prevăzuţi la art.24_1 alin.(4) – (5) din OUG nr.195/2002 beneficiază de deducerea din impozitul pe venit a cheltuielilor efectuate pentru absolvirea unui curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă, în situaţia în care aceste cheltuieli au fost suportate din surse proprii.
(2) În situaţia în care cheltuielile prevăzute la alin.(1) sunt suportate de către angajator, acesta beneficiază, prin excepţie de la prevederile Codului Fiscal, de deducerea din impozitul pe profit/venit a cheltuielilor respective.
(3) Cheltuielile efectuate pentru absolvirea unui curs de formare în vederea pregătirii speciale pentru conducere auto defensivă de către conducatorii de vehicule cu vârsta cuprinsă între 18-26 ani care se află în continuarea studiilor şi nu realizează venit sunt deduse din impozitul pe venitul realizat de către persoanele prevăzute la art. 499 din Codul civil.

Proiectul a fost adoptat tacit de Senat, dar, pentru a deveni lege, mai sunt necesare şi voturile deputaţilor.

Dezvoltarea infrastructurii verzi”

O altă iniţiativă legislativă pentru modificarea Codului Rutier este și cea referitoare la introducerea obligativităţii pentru o serie de instituţii publice de a instala staţii de reîncărcare pentru maşinile „verzi”. Printre instituţiile vizate se numără Preşedinţia, Parlamentul, prefecturile, ministerele şi consiliile locale municipale şi orăşeneşti. Potrivit proiectului de lege, acestea trebuie să amplaseze minimum o staţie de încărcare a vehiculelor electrice şi electrice hibrid plug-in, să pună la dispoziţie locuri de parcare pentru ele şi să asigure accesul publicului în mod nediscriminatoriu.

Proiectul cuprinde şi sancţiuni. Astfel, neîndeplinirea obligaţiei de a contribui la dezvoltarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant constituie contravenţie şi va fi sancţionată, la 2 ani de la data publicării legii, cu amendă prevăzută în clasa a V-a de sancţiuni (de la 21 la 100 puncte-amendă), ceea ce înseamnă o sumă cuprinsă între 3.045 – 14.500 lei.

Guvernul nu susţine iniţiativa, iar Senatul a respins-o. Oricum, adoptarea ei depinde de Camera Depuţatilor.

Faza scurtă devine obligatorie

Cel de-al treilea proiect pentru modificarea Codului Rutier care va intra în acestă toamnă în dezbaterea Camerei se referă la introducerea în Codul Rutier a obligaţiei folosirii luminilor de întâlnire sau a celor de zi şi în circulaţia pe drumurile naţionale (DN) şi judeţene. Iniţial, proiectul de lege prevedea doar varianta cu şosele tip DN, însă Guvernul, care susţine iniţiativa a propus extinderea obligaţiei şi pentru drumurile judeţene. În prezent, conducătorii autovehiculelor trebuie să folosească luminile de întâlnire sau pe cele de zi doar pe autostrăzi, pe drumuri expres şi pe cele naţionale europene (E).

Astfel, potrivit iniţiativei legislative, art. 44 alin. (2) din OUG 195/2002 va avea următorul conţinut: „(2) În circulaţia pe autostrăzi, pe drumuri expres, pe cele naţionale europene (E), pe cele naţionale şi judeţene conducătorii de autovehicule si tractoare agricole sau forestiere sunt obligaţi să folosească şi în timpul zilei luminile de întâlnire sau luminile pentru circulaţia diurnă”.

Senatul a respins proiectul, dar Camera Deputaţilor este forul decizional.

(Articol publicat în revista Flote Auto, noiembrie 2020)

 

CITEȘTE ȘI:

Marea Britanie reintră în ”lockdown” cel puțin până în luna februarie

Programul Wellness Financiar, destinat angajaților și angajatorilor din toate sectoarele, continuă și în 2021

Asocierea Egis România – Search Corporation va proiecta Drumul Expres Craiova – Târgu Jiu

 

 

Adaugati comentariu