Transportul rutier european trece printr-o transformare profundă. Înăsprirea reglementărilor, progresul tehnologic rapid în materie de baterii, software și infrastructură de încărcare, precum și concurența tot mai mare din China sporesc presiunea pentru o electrificare mai rapidă. Pentru managerii de flote, toate acestea vor determina o serie de modificări în achiziția, administrarea și casarea vehiculelor.
Anul trecut, Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune pentru viitorul industriei auto, așa-numitul Pachet Auto, conceput pentru a contribui la menținerea competitivității acesteia, într-un context de decarbonizare rapidă și concurență globală în creștere. Planul de acțiune combină investițiile în noi tehnologii pentru baterii, sprijin pentru infrastructura de încărcare, consolidarea rezilienței lanțurilor de aprovizionare și programe pentru dezvoltarea competențelor lucrătorilor din sector.
Pentru managerii de flote, Planul de acțiune vizează următoarele aspecte esențiale:
– Economii de costuri și birocrație redusă: Pachetul include așa-numitele măsuri Omnibus, care vizează reducerea sarcinilor administrative și a costurilor, estimate la economii de peste 706 milioane euro anual, prin simplificarea procedurilor de conformare.
– Circularitate și managementul la finalul duratei de viață a mașinii: UE a adoptat noi reguli stricte privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, care acoperă întregul ciclu de viață, de la proiectare până la reciclare. Aceasta înseamnă că managerii de flote vor trebui să se asigure că mașinile casate sunt predate exclusiv în centre autorizate și că se respectă noile cote de materiale reciclate folosite în construcția vehiculelor noi.
– Tranziția către vehicule electrice și independență strategică: Pachetul sprijină neutralitatea climatică pentru 2050 și independența strategică a UE, oferind totodată o anumită flexibilitate producătorilor pentru a menține competitivitatea. Această politică influențează direct politicile interne de achiziții și flotele verzi pe care trebuie să le adopte companiile.
– Taxonomie și raportare ESG (performanța de mediu, socială și de guvernanță): Legislația structurează mai bine cerințele de raportare a sustenabilității (CSRD), oferind un cadru mai clar pentru emisiile de carbon ale flotelor și conformarea corporativă.
Presiunea de reglementare asupra emisiilor
Vehiculele electrice cu baterii nu au literalmente emisii zero, dar pe măsură ce decarbonizarea generării de energie electrică progresează, amprenta lor va scădea în continuare. Consumul suplimentar de energie electrică va crește treptat, iar principalel provocări sunt integrarea stațiilor de mare putere în rețelele de distribuție urbane și implementarea pe scară mai largă a încărcării inteligente, a sistemului de încărcare internă (V2G, conexiune bidirecțională a vehiculului cu sistemul energetic) și a tarifelor dinamice.
Pe piețele Europei Centrale și de Est mai puțin electrificate, cum este și cazul României, noile înmatriculări arată emisii mai mari conform WLTP decât referința UE. Intensitatea medie a emisiilor vehiculelor noi este de aproximativ 133 g CO₂/km, comparativ cu aproximativ 115 g CO₂/km la nivelul UE. Cadrul Regulamentului (UE) 2019/631 prevede reducerea treptată a emisiilor flotei și impune producătorilor penalități de 95 euro pentru fiecare gram de CO₂/km care depășește valoarea țintă pentru fiecare vehicul nou înmatriculat. Pentru constructorii auto cu o predominanță a modelelor cu combustie și hibride, aceasta înseamnă necesitatea de a electrifica mai rapid mixul lor de modele și de a reduce emisiile reale pentru a evita acumularea de penalități.
Acest plan este completat de o propunere de revizuire suplimentară a standardelor CO₂, care vizează, până în 2035, o reducere semnificativă a emisiilor directe măsurate la țeava de eșapament, permițând în același timp ca o parte din această reducere să fie compensată prin decarbonizarea întregului lanț de producție. Revizuirea standardelor de CO₂ pentru autoturisme și autoutilitare, care va fi realizată în acest an, mai include și alte elemente esențiale. Astfel, pentru 2030, reducerea ambițioasă a emisiilor este menținută, dar pentru vehiculele utilitare ușoare propunerea este de a relaxa obiectivul, de la reducerea inițială cu 50% la 40% față de valoarea de bază.
Un mecanism de „încasări și credite” va permite producătorilor, în perioada 2030-2032, să transfere surplusurile sau deficiențele în atingerea obiectivelor între ani și să gestioneze mai bine lansarea de noi modele cu emisii zero, fără a declanșa imediat amenzi mari.
Obiectivul pentru 2035 este definit ca o reducere cu 90% a emisiilor directe de la țevile de eșapament. Restul de 10% urmează să fie atins prin producție și combustibili cu emisii reduse de carbon pe întregul lanț valoric, ceea ce deschide spațiu pentru o combinație de soluții tehnologice.
Pentru producătorii auto și importatorii din Europa Centrală, aceasta înseamnă o presiune și mai mare pentru a accelera investițiile în vehicule cu emisii zero și pentru a gestiona sistematic emisiile flotei și amprenta de carbon a lanțului de aprovizionare dacă doresc să respecte limitele stricte, fără o creștere substanțială a costurilor penalităților.
Înverzirea flotelor corporative
Inițiativa „Înverzirea flotelor corporative”, care se află în prezent în stadiul de propunere politică, prezintă parcurile auto ale marilor companii drept o pârghie cheie pentru reducerea rapidă a emisiilor datorită kilometrajului anual ridicat și reînnoirii regulate a flotei. Aceasta prevede o combinație de stimulente fiscale, măsuri locale pentru taxiuri și servicii de ride-hailing și proiecte pilot de flote de mașini de închiriat cu emisii zero pe aeroporturile mari. Pentru producătorii auto și managerii de flote, aceasta înseamnă că segmentul de mașini de serviciu, vehicule comerciale ușoare și servicii de mobilitate se va electrifica, probabil, mai rapid decât piața cu amănuntul.
Obiective și obligații principale:
– Țintirea companiilor mari: Legislația impune statelor membre să se asigure că marile companii ating o anumită pondere de vehicule cu emisii zero și emisii reduse în înmatriculările lor noi de autoturisme și autoutilitare, cu obiective diferențiate pentru fiecare stat membru.
– Reformarea pieței de mașini second-hand mâna: Prin obligarea flotelor mari să adopte vehicule electrice, inițiativa își propune să alimentaeze piața mașinilor la mâna a doua cu vehicule accesibile, cu emisii zero, în beneficiul consumatorilor.
– Stimulente pentru achiziție: Statele membre sunt autorizate să ofere sprijin financiar pentru achiziționarea de autoturisme și autoutilitare corporative numai dacă aceste vehicule sunt fabricate în Uniunea Europeană.
Baterii – prețuri și a doua viață
Piața globală a bateriilor este în creștere. Bateriile în stare solidă și anozii de siliciu câștigă teren, crescând densitatea energiei și scurtând timpii de încărcare. Prețurile bateriilor în UE sunt în scădere, dar diferențele regionale sunt legate și de compoziția chimică a bateriilor. În Europa, predomină bateriile litiu-ion pe bază de nichel-mangan-cobalt (NMC), în timp ce în China bateriile litiu-fosfat de fier (LFP) mai ieftine sunt mai răspândite.
Utilizarea bateriilor în a doua lor viață poate stimula semnificativ stocarea staționară a energiei. Aceasta înseamnă că bateriile uzate de la mașinile electrice, care nu mai sunt suficient de performante pentru a propulsa un vehicul, pot fi refolosite și integrate în sisteme fixe mari pentru a stoca energie electrică. Dar pentru a face bateriile în a doua viață competitive cu reciclarea, costurile trebuie reduse la aproximativ 40de euro/kWh. În plus, UE obligă producătorii să includă o anumită cantitate de materiale deja reciclate (precum litiu, cobalt sau nichel) la fabricarea de noi baterii, în temeiul Regulamentului 2023/1542. Scopul este crearea unei economii circulare pentru a reduce deșeurile și dependența de materii prime din afara Europei.
Pe lângă reglementare, UE urmărește, de asemenea, să consolideze ecosistemul intern al bateriilor prin investiții specifice. Planul de acțiune are în vedere, pe de o parte, pachetul „Battery Booster”, care va asigura aproximativ 1,8 miliarde euro din Fondul de Inovare pentru a sprijini fabricarea bateriilor în UE, iar, pe de alta, continuarea parteneriatului public-privat BATT4EU, cu un buget dedicat de aproximativ 350 de milioane euro, dedicat activităților de cercetare în domeniul bateriilor de generație următoare. Aceste inițiative vizează atragerea de investiții în capacitățile de fabricare și reciclare a celulelor și modulelor și reducerea dependenței industriei auto europene de furnizorii non-europeni.
Concurența chineză
Ponderea vehiculelor electrice cu baterii din China în înmatriculările de autovehicule noi din UE a crecut în ultimii ani de la aproximativ 8% la 17%. Grupul Geely deține o cotă semnificativă, iar BYD își construiește rapid o amprentă de producție europeană. Prin urmare, constructorii auto europeni se confruntă cu presiuni semnificative asupra prețurilor, vitezei de lansare a modelelor și extinderii noilor tehnologii.
În acest context, Uniunea Europeană a răspuns creșterii ponderii vehiculelor cu emisii zero din China printr-o combinație de instrumente de politică industrială și de apărare comercială, încercând în același timp să se asigure că investițiile străine directe în sectorul auto european consolidează cu adevărat competitivitatea pe termen lung a sectorului auto.
În domeniul flotelor corporative, se prevede, de asemenea, că vehiculele care beneficiază de sprijin public în cadrul programelor de decarbonizare vor trebui să îndeplinească cerințe de emisii zero sau scăzute și, posibil și de o etichetă „Fabricat în UE”, care are scopul de a favoriza amprenta producției europene față de importurile din țări terțe.
Potrivit Deloitte, planurile guvernamentale din regiunea Europei Centrale și de Est vizează achiziții de sute de mii de vehicule electrice cu baterie până în 2030 și aproximativ 1 milion până în 2035. Scenariile mai conservatoare presupun că etapele vor fi decalate cu unul până la doi ani din cauza geopoliticii și a disponibilității materiilor prime. Variantele optimiste arată cifre semnificativ mai mari, dar și riscuri în ceea ce privește implementarea rapidă a infrastructurii.
Facilitatea pentru infrastructură
La nivelul UE, dezvoltarea infrastructurii este sprijinită și de instrumente financiare, de exemplu prin intermediul Facilității pentru infrastructura combustibililor alternativi, din care sunt alocate aproximativ 570 de milioane euro în cadrul Planului de acțiune pentru accelerarea implementării stațiilor de încărcare, inclusiv a centrelor de încărcare de mare putere de-a lungul coridoarelor de transport principale (TEN-T) și în orașe. ”Planul de acțiune pentru viitorul industriei auto” al Comisiei Europene subliniază, de asemenea, necesitatea unei mai mari transparențe a prețurilor la stațiile de încărcare, ceea ce este esențial pentru managerii de flote în ceea ce privește gestionarea costului total de proprietate (TCO) și compararea electromobilității cu sistemele de propulsie convenționale.
(Articol publicat în revista Flote Auto, iulie-august 2026)
CITEȘTE ȘI:
5 soluții pentru utilizarea cât mai sustenabilă a hibridelor plug-in
Centura Comarnic se deschide traficului rutier joi, 1 octombrie 2026
Comentați?