Care sunt cele mai economice automobile de pe piață? Am ales 60 de modele, pe care le-am împărțit în trei categorii: hibrid, benzină și motorină. Toate valorile sunt reale și au rezultat din testele noastre standardizate. Azi vi le prezentăm pe primele 40 (hibrid și benzină), iar în scurt timp ne vom ocupa de diesel și vom trage concluziile. Text: Roberto Boni / Adaptare: Bogdan Grigorescu / Foto: Quattroruote, producători
Hibride
Primii 20 de combatanți își fac un scop din a scoate și ultima picătură de energie din combustibilul fosil. Indiferent de tipul sistemului hibrid, energia rezultată la frânare, care altfel s-ar transforma în căldură și ar fi disipată în aer, este convertită în curent și stocată într-o baterie. Apoi este folosită pentru a antrena un motor electric, care crește forța de tracțiune a sistemului. Motorul electric poate fie să antreneze singur roțile (hibrid), fie doar să suplimenteze cuplul motorului termic, ajutând la accelerări (mild hybrid). Economia este cu atât mai importantă cu cât variațiile de viteză sunt mai mari, deci cel mai mult se economisește în trafic urban.
La rularea cu viteză constantă, avantajele sunt fie foarte mici, fie nule. Toyota are de departe cea mai mai variată gamă de hibride, iar dacă includem și brandul Lexus, dominația este clară. Celelalte mărci cu sisteme full hybrid sunt Kia, Honda, Hyundai și Ford, în rest avem numai sisteme mild hybrid. Suzuki vine cu cele mai mici modele din test, iar Kia Niro, Hyundai Ioniq și Toyota Prius sunt singurele modele care au o platformă gândită 100% pentru propulsia electrificată.
Cele mai economice autoturisme mini, mici şi compacte pe benzină
Consumul de carburant al unui autoturism este dat, în principiu, de doi factori: primul este puterea necesară pentru accelerarea mașinii (care depinde în mare parte de greutatea mașinii) sau pentru a menține viteza constantă (care depinde mai ales de rezistența aerodinamică și de rezistența la înaintare a anvelopelor), iar al doilea este eficiența motorului în a transforma energia combustibilului în puterea necesară accelerării sau menținerii vitezei constante. Motoarele pe benzină au o eficiență redusă, care variază în principal în funcție de turație și sarcină.
În general, la sarcini reduse, eficiența este mai mică, recordmanul absolut fiind ciclul de funcționare Atkinson (unde admisia și comprimarea sunt mai scurte decât detenta și evacuarea, în detrimentul puterii maxime), dar nici cele mai eficiente motoare nu trec de randament 40%. Pentru a crește eficiența, mai mulți producători au înlocuit motoarele aspirate de 1.400 – 1.600 cmc cu motoare turbo de capacități mai mici: astfel, crește randamentul mecanic, iar capacitatea unitară a cilindrului poate fi menținută la o valoare în care și eficiența termodinamică este bună (dacă volumul camerei de ardere este prea mic, eficiența termică scade). Apoi, datorită supraalimentării, cuplul și puterea dezvoltate sunt suficient de ridicate.
Aceste motoare sunt foarte eficiente la rulare liniștită (precum cea din ciclul NEDC), dar nu și la conducerea de zi cu zi din testele noastre. Tocmai de aceea, nu este surprinzător că Mazda2, care este echipată cu motorul aspirat de 1,5 litri, reușește consumuri mai bune decât majoritatea modelelor echipate cu motoare turbo în 3 cilindri mai mici. De aceea, Mazda are în ofertă numai motoare pe benzină aspirate, în detrimentul celor turbo.
Comentați?