Am vrut să vedem dacă soluţia propusă de Autonom e viabilă pentru necesităţile punctuale ale unei companii. Aşa încât am închiriat un Dokker şi ne-am apucat să facem calculele: e rentabil serviciul de rent-a-car utilitare?
În ediţia precedentă a FloteAuto am făcut cunoştinţă cu serviciul de rent-a-car utilitare pe care compania Autonom îl pune la dispoziţie celor interesaţi. Cum în teorie acest
serviciu suna foarte tentant, am decis să vedem şi din punct de vedere practic dacă ne convine să apelăm la el, ca alternativă la achiziţia unei „dube“ de distribuţie.
Mai întâi, datele problemei: compania Media Task Consult (cea care editează revista FloteAuto, alături de alte proiecte) are nevoie, pentru utilizare efectivă, de o utilitară compactă circa 6-7 zile pe lună. Ceea ce înseamnă cam 25% grad de ocupare într-un an.
Ca idee, cea mai ieftină versiune Dacia Dokker are un preţ de bază de 8.900 de euro (valabil pentru motorul pe benzină de 1,6 litri şi 85 CP, respectiv nivelul de echipare Basic – efectiv „chel“ la nivelul confortului). Conform calculatorului de finanţare de pe site-ul www.dacia.ro, e necesar un avans de minimum 15% (cel puţin 1.335 euro), după care rata cea mai redusă este de 157,75 euro/lună (fără asigurări!) pe o perioadă de 60 de luni. Consumul urban teoretic se cifrează la 10,1 litri de benzină în 100 km (deşi, în realitate, este mai mare cu 2-3 litri/100 km, mai ales cu maşina încărcată). La maximum 500 km/lună, rezultă un cost anual de 800-1.000 de euro pentru benzină. După care plusăm cu reviziile, bătăile de cap cu pneurile de iarnă, parcarea, vizitele la spălătorie, monitorizarea utilizării judicioase a vehiculului, etc. Rezultă, practic, un cost total de aproape 25.000 euro în 5 ani. Mai băgăm în ecuaţie devalorizarea maşinii şi, uite-aşa, după 5 ani, ajungem la un cost total de aproape 20.000 de euro pentru o maşină care necesită utilizare în doar o treime din acest timp – cam 400 de zile în total. Principial, ziua de utilizare a maşinii ar costa, în aceste condiţii, cam 50 de euro. În condiţii optimiste.
Să trecem acum la serviciul de rent-a-car Autonom. Care ne-a pus la dispoziţie un model Dokker Van cu motor diesel şi aer condiţionat (preţ de listă mai mare cu 3.000 de euro decât al Dokker-ului de bază) pentru o săptămână, tariful fiind de 37 euro/zi. Ca idee, noi ne-am deplasat la sediul Autonom de lângă aeroportul Băneasa (str. Graţioasă nr. 6) mai mult pentru a face pozele pentru acest material, pentru că, altfel, maşina poate fi adusă de către un reprezentant al companiei direct în locul unde doreşte clientul, serviciu oferit gratuit pe raza localităţii. Timpul pierdut pentru a prelua maşina a fost modic: completarea unui contract de închiriere, copie după permis şi buletin, inspectarea vehiculului şi completarea unei fişe cu eventualele probleme (zgârieturi, lovituri, lucruri inerente în mediul urban).
Nişte calcule rapide acum: firma a plătit 259 euro pentru utilizarea Dokker-ului o săptămână pe lună, plus 15 euro pentru motorina consumată în mai puţin de 200 km. Dacă am utiliza maşina în cele 400 de zile (conform scenariului de mai devreme), costurile totale pentru chirie s-ar ridica la circa 14.800 euro în 5 ani, plus circa 1.000 de euro pentru motorină. Aşadar, faţă de achiziţia celui mai ieftin Dokker pe benzină, soluţia rent-a-car ar aduce o economie serioasă, de vreo 5.000 de euro.
Cifrele, însă, nu spun toată povestea. Aşa cum deţinerea maşinii poate însemna avantajul că te poţi folosi de ea oricând e nevoie, fără programare, la fel există situaţia opusă, când te pomeneşti că nu mai ai nevoie de maşină după un an sau doi, deci investiţia se transformă în pierdere. De exemplu, într-un an se cheltuie prin serviciul de rent-a-car aproape 3.000 de euro pentru un astfel de Dokker. Însă renunţarea după numai un an la cel mai ieftin Dokker cumpărat înseamnă un cost suplimentar de cel puţin 4-5.000 de euro. La care se mai adaugă bătăile de cap cu revânzarea maşinii şi cele ţinând de rezilierea contractului de leasing.
Mai există şi varianta de achiziţie a unei „dube“ second hand. Cu 4-5.000 de euro, se pot găsi utilitare relativ puţin rulate, similare ca spaţiu cu Dokker şi care, eventual, să dispună şi de aer condiţionat. Însă aici intrăm deja pe teritoriul minat al „loteriei second hand“, riscurile unor defecţiuni costisitoare fiind exponenţiale – în unele cazuri reparaţiile pot chiar depăşi valoarea de cumpărare a maşinii! În cazul rent-a-car, chiar dacă şoferul cauzează daună totală, firma care a închiriat maşina scapă ieftin, pentru că trebuie plătită o franşiză de maximum 500 de euro.
Nu în ultimul rând, ar mai fi un argument pentru ideea de rent-a-car. Posesia unei maşini necesită şi un „asset management“ cât mai eficient, ceea ce, mai ales în cazul firmelor mici, reprezintă o bătaie de cap mai mare decât credeam. Avantajele utilizării stricte a maşinii fără a mai fi nevoie să-ţi baţi capul cu întreţinerea şi alte aspecte logistice trebuie contorizate prin prisma sintagmei „timpul costă bani“.
Concluzia experimentului nostru este interesantă: din punct de vedere al cifrelor de pe hârtie, economia soluţiei rent-a-car este suficient de mare. Luând, însă, în considerare multe alte aspecte (atât subiective, cât şi obiective), cumpărarea unei utilitare, nouă sau second hand, chiar nu se mai justifică. Deci închirierea utilitarelor merită mai multă atenţie din partea micilor întreprinzători, cu necesităţi punctuale, pe perioade scurte.
(Articol publicat în revista Flote Auto, iunie 2015)
Comentați?