Stellantis își extinde investițiile în mobilitatea autonomă printr-o alianță cu Wayve, NVIDIA și guvernul francez, care urmărește dezvoltarea unui ecosistem industrial european pentru vehiculele fără șofer.
Automatizarea transportului de persoane începe să devină o direcție strategică pentru constructorii auto și operatorii de mobilitate. Dincolo de tehnologia propriu-zisă, dezvoltarea serviciilor fără șofer presupune integrarea automobilelor, a sistemelor de inteligență artificială și a infrastructurii necesare exploatării comerciale.
În acest context, Stellantis a anunțat o alianță cu dezvoltatorul britanic de software Wayve, compania americană NVIDIA și guvernul francez. Parteneriatul urmărește crearea unui lanț industrial complet pentru vehicule autonome, de la componentele electronice și sistemele de calcul până la producția automobilelor pregătite pentru exploatarea în servicii de transport.
Responsabilitățile sunt clar delimitate. Stellantis va furniza arhitectura vehiculelor compatibile cu conducerea autonomă de nivel 4 și va asigura producția acestora. Wayve va dezvolta sistemele de inteligență artificială responsabile de conducere, în timp ce NVIDIA va furniza infrastructura de senzori și calcul, bazată pe arhitectura Hyperion și sistemul Halos.
Obiectivul este dezvoltarea unor vehicule autonome care să poată fi produse și integrate în flote comerciale, nu doar utilizate în proiecte experimentale. Alianța prevede și implicarea autorităților locale și a organizațiilor sindicale, astfel încât dezvoltarea tehnologiei să țină cont de siguranță, protecția datelor și implicațiile sociale ale automatizării transportului.
Ce înseamnă nivelul 4 de autonomie pentru operatorii de flote
Vehiculele vizate de Stellantis vor fi compatibile cu automatizarea de nivel 4, conform clasificării SAE. Aceasta permite unui automobil să realizeze integral sarcina de conducere, fără intervenția unui șofer, în condițiile și zonele pentru care sistemul a fost proiectat și autorizat.
În cazul unui serviciu de transport urban, un vehicul de nivel 4 ar putea efectua curse într-o zonă geografică delimitată, respectând traseele și condițiile de operare stabilite. Tehnologia nu presupune însă capacitatea de a circula autonom pe orice drum sau în orice condiții meteorologice.
Pentru administratorii de flote, diferența este importantă. Un vehicul autonom nu poate fi evaluat exclusiv prin prisma performanțelor sale tehnice, ci trebuie analizat în raport cu domeniul operațional permis, disponibilitatea sistemului și capacitatea de a gestiona situațiile în care deplasarea autonomă nu mai poate continua. În plus, exploatarea comercială presupune existența unor proceduri de supraveghere, mentenanță și intervenție, precum și respectarea cerințelor legislative.
Parisul va testa serviciile autonome de transport începând din 2028
Prima inițiativă de implementare anunțată de Stellantis în Franța este proiectul Greater Paris Autonomous Driving Living Lab. Acesta a fost propus Comisiei Europene în cadrul inițiativei ADACities și urmărește testarea serviciilor autonome de transport într-un mediu urban real.
Proiectul reunește Métropole du Grand Paris, Stellantis și platforma de mobilitate Bolt. Compania Pony.ai este luată în calcul ca posibil furnizor de software pentru conducerea autonomă. Este vorba despre o colaborare operațională distinctă de alianța industrială cu Wayve și NVIDIA, chiar dacă ambele inițiative fac parte din strategia Stellantis de dezvoltare a mobilității autonome.
Conform calendarului prezentat, primele teste ar urma să înceapă în 2028, în maximum cinci municipalități situate în partea de nord-vest a regiunii metropolitane Paris. În această etapă vor fi evaluate performanțele operaționale, siguranța vehiculelor și integrarea serviciilor autonome cu transportul public existent. De asemenea, partenerii vor analiza impactul economic, social și de mediu al introducerii unor flote fără șofer. Dacă rezultatele vor fi favorabile, serviciul ar urma să fie extins la aproximativ 30 de municipalități până în 2030, când este vizată și începerea exploatării comerciale. Calendarul rămâne condiționat de rezultatele testelor și de obținerea autorizațiilor necesare.
Mobilitatea autonomă, o soluție pentru primul și ultimul kilometru
Unul dintre obiectivele principale ale proiectului parizian este îmbunătățirea accesului la transport în zonele insuficient deservite de rețelele existente. Vehiculele autonome ar urma să funcționeze ca servicii complementare transportului public, asigurând legătura dintre zonele rezidențiale, centrele comerciale și stațiile importante de transport.
Conceptul este cunoscut drept first and last mile și reprezintă una dintre aplicațiile considerate promițătoare pentru flotele autonome. În loc să înlocuiască autobuzele sau trenurile de mare capacitate, vehiculele fără șofer ar putea prelua pasagerii din zonele unde transportul public este mai puțin accesibil și i-ar putea conduce către principalele noduri de mobilitate.
O altă posibilă aplicație privește gestionarea cererii suplimentare de transport în timpul evenimentelor majore. Pentru operatorii de mobilitate, asemenea servicii ar putea permite adaptarea mai flexibilă a capacității de transport la cererea locală. Totuși, eficiența acestui model va depinde de numărul vehiculelor disponibile, timpii de așteptare, gradul de ocupare și integrarea cu sistemele existente de planificare și rezervare a călătoriilor.
Cum ar putea influența automatizarea costul total de utilizare
Din perspectiva managementului de flotă, una dintre principalele întrebări privește impactul automatizării asupra costului total de utilizare (TCO). Eliminarea necesității unui conducător auto la bord, în condițiile permise de nivelul 4, ar putea modifica structura costurilor operaționale ale serviciilor de transport.
Totuși, această schimbare nu înseamnă automat reducerea costului total. Vehiculele autonome necesită sisteme suplimentare de senzori, calcul și comunicații, precum și proceduri specifice de mentenanță, monitorizare și intervenție. La acestea se pot adăuga costurile pentru software, actualizări, asigurare și infrastructura necesară gestionării flotei.
Pentru operatori, un alt indicator important va fi rata de utilizare a vehiculelor. Capacitatea de a efectua mai multe curse într-o perioadă determinată, cu timpi reduși de indisponibilitate, poate influența rentabilitatea serviciului. De asemenea, vor conta eficiența alocării vehiculelor, numărul kilometrilor parcurși fără pasageri și capacitatea sistemului de a răspunde variațiilor cererii.
Stellantis nu a comunicat deocamdată costurile de achiziție ale vehiculelor autonome, cheltuielile estimate de exploatare sau economiile potențiale pentru operatori. În consecință, proiectul din Paris va avea și rolul de a furniza date necesare evaluării viabilității economice a acestui model de transport.
Franța, o piață strategică pentru dezvoltarea flotelor autonome
Alegerea Franței nu este întâmplătoare. Țara dispune de una dintre cele mai importante piețe europene pentru serviciile de taxi și transport la cerere, ceea ce oferă un cadru comercial relevant pentru testarea mobilității autonome. În plus, autoritățile franceze au introdus relativ devreme reglementări dedicate conducerii autonome de nivel 4. Existența unui cadru legislativ pentru testarea și utilizarea acestor tehnologii pe drumurile publice oferă constructorilor și operatorilor o bază mai predictibilă pentru dezvoltarea proiectelor.
Un alt factor îl reprezintă investițiile în inteligența artificială. La summitul AI organizat la Paris în 2025 au fost anunțate angajamente de investiții în valoare de 109 miliarde de euro, reflectând ambiția Franței de a deveni unul dintre principalele centre europene pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Pentru mobilitatea autonomă, accesul la infrastructură de calcul performantă și la competențe avansate în inteligență artificială reprezintă elemente importante ale procesului de dezvoltare.
Ce trebuie să urmărească administratorii de flote
Deși primele aplicații anunțate de Stellantis sunt orientate către transportul de persoane, dezvoltarea vehiculelor autonome poate avea implicații mai largi pentru sectorul flotelor. Tehnologiile de percepție, planificare a traseelor și control automatizat pot contribui, în perspectivă, la dezvoltarea unor noi soluții pentru transportul la cerere și alte activități de mobilitate desfășurate în zone delimitate.
Pentru operatorii interesați de aceste tehnologii, principalele criterii de evaluare vor fi siguranța operațională, costul total de utilizare, disponibilitatea vehiculelor și compatibilitatea cu infrastructura existentă. La fel de importante vor fi responsabilitatea juridică în cazul incidentelor, securitatea cibernetică și protecția datelor generate în timpul exploatării.
Un rol esențial îl va avea și capacitatea constructorilor de a asigura mentenanța și actualizarea sistemelor pe întreaga durată de utilizare a vehiculelor. Din această perspectivă, proiectul parizian reprezintă mai mult decât o demonstrație tehnologică. El poate oferi date privind exploatarea reală a unor flote autonome într-un mediu urban complex.
2030, primul termen pentru exploatarea comercială
Prin alianța cu Wayve, NVIDIA și guvernul francez, Stellantis urmărește dezvoltarea capacităților industriale necesare producției de vehicule autonome. În paralel, colaborarea cu Métropole du Grand Paris și Bolt va permite evaluarea modului în care aceste vehicule pot fi integrate în servicii comerciale de transport.
Primele teste sunt programate pentru 2028, iar extinderea către aproximativ 30 de municipalități și lansarea comercială sunt obiective stabilite pentru 2030. Pentru administratorii de flote, principala miză nu este doar eliminarea șoferului de la volan, ci posibilitatea dezvoltării unor servicii de mobilitate mai flexibile, cu un grad ridicat de automatizare. Succesul proiectului Stellantis va depinde însă de capacitatea partenerilor de a demonstra că vehiculele autonome pot funcționa în siguranță, la costuri competitive și cu o disponibilitate suficientă pentru exploatarea comercială.
Comentați?