Sancţiuni mai aspre pentru accidentele rutiere mortale. Proiect

O propunere legislativă pentru completarea Codului Penal prevede sancţiuni mai aspre pentru cei care produc accidente mortale. Astfel, se propune interzicerea suspendării executării pedepsei pentru ucidere din culpă, ca urmare a conducerii unui vehicul sub influenţa alcoolului, a altor substanţe psihoactive ori fără permis de conducere.
cutiile negre

Iniţiativa legislativă aparţine senatorului Robert Cazanciuc, fiind depusă pentru dezbatere la Senat, prima cameră sesizată.

“Sunt convins că vom contribui la conştientizarea tuturor categoriilor de participanţi la traficul rutier cu privire la riscurile si consecinţele la care se expun prin nerespectarea regulilor de circulatie. Este o măsură care ne va proteja pe noi toţi, dar mai ales pe cei care ar putea să îi impiedice pe cei care ar intenţiona să se urce la volan băuţi, drogaţi sau fără permis”, îşi motivează parlamentarul demersul.

Potrivit Codului Penal, în cazul unui concurs de infracţiuni realizat prin săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă (art. 192 alin. 2) şi cea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 — în condiţiile alin. 1-3) ori conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe reglementată (art. 336 — în condiţiile alin. 1-3), legea permite posibilitatea ca persoanei vinovate să i se aplice renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Concret, proiectul legislativ completează articolul 192 din Codul Penal (Legea nr. 286/2009) cu un nou aliniat (alin.4) care va avea următorul cuprins: „Dacă fapta a fost săvârşită în condiţiile prevăzute la art. 335 alin (1) – (3) sau de art. 336 alin. (1) – (3), nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau orice formă de suspendare a executării pedepsei”.

„Situaţia statistică privind accidentele soldate cu moartea unor persoane relevă o creştere de 1,95% a numărului persoanelor decedate în 2017 faţă de 2016. Deşi numărul accidentelor de circulaţie a scăzut, de la 8.642 în 2016 la 8.688 în 2017, numărul de morţi a crescut, de la 1931 la 1951. Datele sugerează o creştere a accidentelor grave de circulaţie. Situaţia prezentată de Poliţia Română, arată că în anul 2008 s-au înregistrat cei mai mulţi morţi din ultimii 17 ani în accidentele de circulaţie – 3.000, iar în 2017 cifra este de 1951”, arată senatorul Robert Cazanciuc.

Acesta subliniază şi faptul că, în conformitate cu bilanţul Parchetului General pentru anul 2018, peste 11.000 de români au fost cercetaţi pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice sau a drogurilor, cu 11% mai mulţi faţă de 2017.

„Datele statistice relevante pentru România, prezentate atât de Comisia Europeană, cât şi de instituţiile naţionale (Poliţia Română, Parchetul General) denotă o proporţie însemnată de participanţi la trafic vulnerabili: şoferii, pietonii, cicliştii şi motocicliştii. O parte semnificativă a accidentelor grave de circulaţie soldate cu victime decedate o reprezintă cazurile de ucidere din culpă în concurs cu infracţiunea de conducere fără permis sau cu cea de conducere sub influenţa alcoolului”, menţionează parlamentarul.

În consecinţă, acesta consideră că este necesară modificarea şi completarea Codului Penal, care să aibă următoarele efecte:

  • Să ocrotească relaţiile sociale referitoare la dreptul la viaţă prin aplicarea unor sancţiuni adecvate în raport cu gravitatea faptei de ucidere din culpă reţinută în concurs cu infracţiunea de conducere fără permis sau cu cea de conducere sub influenţa alcoolului ori a substanţelor psiho-active. Aplicarea sancţiunii este necesară pentru disciplinarea conduitei destinatarilor legii.
  • Să creeze premisele reducerii incidenţei accidentelor rutiere soldate cu ucidere din culpă în concurs cu infi-acţiunea de conducere fără permis sau cu cea de conducere sub influenţa alcoolului ori a substanţelor psiho-active.
  • Să determine schimbarea atitudinii destinatarilor legii penale faţă de valorile sociale prin funcţia preventiv-educativă de a forma conştiinţa specifică de respect pentru valorile sociale constituite în jurul dreptului la viaţă şi integritate ale persoanei, ocrotite de legea penală.

 

CITEŞTE ŞI:

Procedurile simplificate de vămuire – o soluţie pentru evitarea întârzierilor

Restricţiile de circulaţie pe Valea Oltului, prelungite

Cât te „costă” utilizarea telefonului sau altor gadgeturi în timpul condusului?

 

 

Adaugati comentariu