Risc de extindere a blocajului financiar în economie

Pe fondul incertitudinilor legate de modificările fiscale, evoluţiei cursului valutar, costurilor în creştere ale utilităţilor, inflaţiei şi limitării şi scumpirii finanţării, multe dintre companii vor alege să se protejeze în faţa riscului prin cea mai simplă metodă pe care o au la dispoziţie - amânarea plăţii facturilor, ceea ce înseamnă o extindere a blocajului financiar în economie.



Potrivit unui sondaj realizat de Frames & Train Your Brain, în rândul a peste 150 de companii reprezentative pentru întreg spectrul economic, în perioada 15-25 ianuarie 2019, cei mai mulţi investitori au ajuns să se teamă în primul rând de extinderea blocajului financiar în economie.

Întrebaţi care consideră că sunt principalele provocări pentru mediul de afaceri, în contextul măsurilor fiscale luate de autorităţi la sfârşitul anului trecut şi a deprecierii semnificative a cursului monedei naţionale, 78% au indicat blocajul financiar (neplata facturilor sau plata cu întârziere a acestora) drept principală problemă.

Pe locul secund s-a situat deprecierea leului în faţa principalelor valute, menţionată de 63% dintre respondenţi, în timp ce poziţia a treia este ocupată de posibila apariţie a unor noi taxe şi impozite pentru mediul de afaceri (52%) pe care Guvernul le-ar putea introduce pentru a-şi acoperi necesităţile bugetare.

Firmele au mai menţionat, în rândul principalelor provocări pentru mediul de afaceri, creşterea semnificativă a preţurilor utilităţilor şi a materiilor prime (32%), scumpirea şi limitarea accesului la finanţare (29%) şi accentuarea crizei din piaţa muncii (23%).

De remarcat şi apariţia în top a deciziilor guvernamentale şi a măsurilor cu caracter politic (19%) şi a unei potenţiale noi crize economice (16%).

,,Îmbunătăţirea comportamentului de plată, remarcată în anii 2017-2018, pe fondul creşterii economice şi a noilor reglementări în domenii precum comerţul alimentar şi construcţii, tinde să se degradeze în 2019. Temerile menţionate de investitori crează perspectiva unui mediu de afaceri tot mai dificil, plin de necunoscute, în special de natură fiscală, iar construcţia unui buget predictibil pentru 2019 se anunţă o misiune imposibilă pentru multe dintre companii, indiferent de dimensiunea business-ului”, estimează Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit estimărilor companiei de consultanţă, în acest context, nu este exclus ca valoarea plăţilor restante ale companiilor româneşti să depăşească nivelul de 25 miliarde de euro, în 2019, după ce, în 2018, s-a situat la aproximativ 22 miliarde de euro, potrivit datelor preliminare.

În 2017, plăţile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%.

Cel mai afectat domeniu de întârzierile la plată continuă să fie comerţul, menţionat de 73% dintre respondenţi. Industria prelucrătoare (67%), construcţiile (58%) şi sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (43%) se află pe următoarele locuri în clasament, urmate de transporturi şi depozitare (22%) şi hoteluri şi restaurante (17%), potrivit sondajului Frames & Train Your Brain.

Plăţi restante semnificative se înregistrează şi în tranzacţii imobiliare, servicii administrative şi de suport, informaţii şi comunicaţii, activităţi de servicii, sănătate şi asistenţă socială, activităţi de spectacole.

Cel mai bun comportament de plată îl înregistrau, potrivit rezultatelor sondajului, firmele din asigurări şi intermedieri financiare şi cele care activează în învăţământ şi sănătate.

Potrivit datelor statistice privind soldurile creanţelor şi datoriilor curente de la sfârşitul lui 2017, prelucrate de analiştii de la Frames, plăţile se fac cu cea mai mare întârziere în sectorul construcţiilor, în medie la 422 de zile, în timp ce creanţele se colectează în 195 de zile. Urmează industria extractivă, cu plăţi la 272 de zile şi creanţe colectate în medie la 139 de zile, agricultura cu 272 (DPO) respectiv 150 de zile (DSO) şi sectorul utilităţilor cu plăţi la 240 de zile şi creanţe colectate la 129 de zile.

La polul opus se află cultura şi divertismentul cu 129 (DPO) respectiv 52 (DSO), sănătatea şi sectorul HORECA.

Potrivit datelor BNR, citate în cadrul studiului, indisciplina financiară în economie continuă să se afle la cote ridicate.

Statisticile Băncii Naţionale arată că numărul titularilor de cont care au generat incidente de plată a crescut, anul trecut, la 21.814 faţă de 21.550 în 2017, iar numărul persoanelor juridice declarate cu risc a avansat de la 13.468 la 13.975.

Interesant este şi faptul că, în decembrie 2018, s-au înregistrat cele mai multe persoane juridice declarate cu risc din tot anul trecut – 1279, iar 47 se aflau în interdicţie bancară.

Pe ansamblu, numărul incidentelor de plată a scăzut cu peste 2700, la aproape 56.000, în valoare de 1,91 mld.lei, faţă de 3,7 mld. lei în 2017.

 

Adaugati comentariu